Tomac: statul de drept nu trebuie să se teamă de presă
Premierul desemnat Eugen Tomac a declarat joi că respectă autonomia constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii și dreptul instituției de a-și exprima poziția, însă a subliniat că, într-o democrație matură, libertatea de exprimare trebuie garantată fără rezerve.
Declarația vine după reacția Secției pentru judecători a CSM, care a transmis că toate cele 239 de instanțe din țară s-au reunit marți în adunări generale și că 98,6% dintre judecătorii prezenți au denunțat ceea ce au numit degradarea constantă a statului de drept în România.
Poziția CSM și documentul publicat pe site-ul instituției
Potrivit informațiilor prezentate de CSM, votul exprimat de judecători a reprezentat 84% din totalul magistraților în funcție. Secția pentru judecători a susținut că există o încercare susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică.
Într-un document de 76 de pagini publicat pe site-ul instituției, CSM a enumerat poziții ale unor oameni politici, demersuri ale unor asociații și organizații neguvernamentale, dar și articole de presă. Toate acestea sunt prezentate de Secția pentru judecători drept elemente ale unei campanii de denigrare și ale unor acțiuni de hărțuire la adresa judecătorilor și a președintei Instanței supreme, Lia Savonea.
Mesajul lui Tomac despre dialog și control public
La Radio RFI România, potrivit Agerpres, Eugen Tomac a spus că un stat de drept puternic nu se teme de întrebările presei și ale organizațiilor neguvernamentale. El a insistat că o justiție independentă și instituții eficiente ale statului pot funcționa corect doar atunci când există control public.
În același timp, Tomac a afirmat că respectă independența Justiției și consideră esențială garantarea libertății de exprimare. În opinia sa, jocul democratic presupune atât protejarea instituțiilor, cât și posibilitatea ca acestea să fie întrebate și evaluate public.
Apel la transparență și fermitate instituțională
Tomac a spus că România are nevoie de o democrație solidă, construită pe un stat de drept puternic, iar viitorul guvern ar trebui să acționeze cu mai multă fermitate în apărarea instituțiilor. El a menționat, în acest context, transparența, integritatea și fermitatea în acțiune ca elemente necesare pentru consolidarea încrederii publice.
Întrebat dacă este îngrijorat de poziția CSM, premierul desemnat a răspuns că se limitează la mesajul transmis deja: dialog constant, abordare deschisă și evitarea unor tensiuni care pot produce efecte nedorite într-o societate democratică.
O dezbatere despre limitele criticii publice
Schimbul de poziții dintre Eugen Tomac și CSM readuce în prim-plan o temă recurentă în spațiul public românesc: raportul dintre independența Justiției și libertatea de exprimare. În astfel de situații, miza nu este doar una instituțională, ci și una de încredere publică, într-un context în care fiecare parte invocă protejarea statului de drept.
Mesajul transmis de Tomac mizează pe ideea că o democrație funcțională are nevoie, în același timp, de instituții autonome și de posibilitatea criticii publice. În lipsa acestui echilibru, dezbaterea riscă să se transforme într-un conflict prelungit între puteri, cu efecte asupra percepției cetățenilor asupra Justiției și a administrației publice.
