Locație: Calea Victoriei, București, România
Biserica Kretzulescu – Cretulescu, considerata drept unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura de la sfarsitul perioadei brancovenesti, este una dintre bisericile vechi ale orasului Bucuresti. Aceasta a fost construita intre anii 1720-1722, prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu si ale sotiei sale, Safta, fiica Sfantului voievod Constantin Brancoveanu.
Biserica Kretzulescu, inchinata Adormirii Maicii Domnului si Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost construita in timpul celei de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, fiind terminata de zidit in data de 30 septembrie 1722, precum spune pisania originala, sapata in piatra si asezata deasupra usii de intrare.
Initial, biserica era inconjurata de magazine si case, care formau “Hanul lui Kretulescu”. Marele logofat a construit in vecinatatea bisericii un han, nu numai pentru ca asa se obisnuia in aceea vreme, dar si pentru faptul ca aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orasului, numita si “Podul Mogosoaiei”. Mai tarziu, insa, acestea au fost demolate, pentru ridicarea Palatului regal.
Biserica este zidita in forma de cruce, avand o turla pe naos si o turla-clopotnita, pe pronaos. Turlele bisericii sunt asezate pe un plan octogonal, iar ferestrele sunt inguste si inconjurate de arcade. Decoratia exterioara este din caramida, iar fatadele au o tencuiala subtire. Braul bisericii, specific artei brancovenesti, este lat. Registrul inferior are panouri dreptunghiulare, care incadreaza ferestrele, in vreme ce registrul superior are panouri inalte.
Biserica Kretzulescu are un pridvor cu cinci arcade, pe fatada de vest, si cu cate doua arcade, pe cele doua laturi, care se sprijina pe stalpi din piatra. Cele doua bolti semisferice, cu care este acoperit pridvorul, sunt despartite de un arc median. Pronaosul bisericii este despartit de naos cu trei arcade simple. Cafasul are balconul stramt si este sustinut de doua coloane subtiri, din fonta. Altarul este acoperit cu o semicalota, iar in grosimea zidurilor dinspre nord si sud se afla firida proscomidiei si a firida diaconiconului, care este prevazut cu o usa de acces din exterior.
