România se bucură de aproximativ o treime din resursele de ape termale și minerale ale Europei, iar una dintre cele mai semnificative rezervoare se află în adâncurile nordului Bucureștiului și al județului Ilfov. Această resursă are potențialul de a transforma zona nordică a Capitalei într-o destinație balneară de prim rang și ar putea, în teorie, contribui la rezolvarea problemelor de termoficare în localitățile din împrejurimi.
Chiar dacă Islanda a introdus moda utilizării apelor geotermale după criza petrolului din anii ’70, Ilfovul și Bucureștiul nu au luat încă măsuri semnificative în această direcție, limitându-se la câteva planuri pe hârtie. Singura excepție notabilă este Spitalul SRI “Agrippa Ionescu” din Balotești, care utilizează resurse geotermale pentru încălzire. De asemenea, o companie austriacă a construit Therme, un complex de spa de dimensiuni impresionante, valorificând ape geotermale din zonă.
Resursele termale din subsolul Capitalei au fost identificate încă din anii ’80, odată cu primele forări. În trecut, exista un ștrand care beneficia de ape termale în spatele Casei Presei Libere, gestionat de societatea de stat Foradex. Cu toate acestea, ștrandul a fost abandonat odată cu intrarea în insolvență a companiei.
În 2009, fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, evidenția faptul că Bucureștiul se află pe un izvor de apă termală nevalorificat, sugerând că orașul ar putea deveni o atracție majoră pentru turismul balnear. Cu toate acestea, singurul proiect concretizat a fost deschiderea, la începutul anului 2016, a complexului Therme, unul dintre cele mai mari centre de “wellness” din Europa.
Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov se remarcă prin generozitatea sa, depășind chiar și rezervoarele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Cu o suprafață de până în prezent de 300 km pătrați, temperatura crește de la 58 până la 84 de grade Celsius către nord. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 produc apă geotermală, cu debite cuprinse între 22 și 35 de litri pe secundă.