Pe 18 martie 1990, în primele ore ale dimineții, două persoane deghizate în polițiști au intrat în Muzeul Isabella Stewart Gardner din Boston și au comis cel mai mare jaf de artă din istorie. Hoții au reușit să fure 13 opere de artă, evaluate la peste 500 de milioane de dolari, iar aceste lucrări nu au fost niciodată recuperate. Evenimentul a devenit unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate din lumea artei și a captivat atât autoritățile, cât și publicul timp de peste trei decenii.
Muzeul Isabella Stewart Gardner a fost fondat în 1903 de colecționara de artă Isabella Stewart Gardner, o filantroapă și iubitoare de artă care a adunat o colecție impresionantă de picturi, sculpturi, manuscrise și alte obiecte rare. Muzeul a fost conceput ca o reședință în stil venețian, unde fiecare piesă a fost plasată cu grijă conform dorințelor fondatoarei.
Gardner a lăsat instrucțiuni clare ca niciuna dintre operele de artă să nu fie mutată sau rearanjată, iar clădirea să rămână neschimbată. Acest lucru a complicat ulterior procesul de restaurare a sălilor goale după jaf, deoarece muzeul a fost obligat să păstreze spațiile exact așa cum au fost lăsate după furt.
În noaptea de 18 martie 1990, doi bărbați deghizați în polițiști ai Departamentului de Poliție din Boston au sunat la intrarea muzeului, pretinzând că răspund la un apel de urgență. Paznicii, suspectând o posibilă problemă, le-au permis accesul. Odată intrați, hoții i-au imobilizat pe cei doi agenți de securitate, i-au legat cu bandă adezivă și i-au închis în subsol.
Hoții au petrecut aproximativ 81 de minute în muzeu, selectând cu grijă cele 13 opere de artă pe care le-au furat. Printre cele mai valoroase piese se numără:
- „Concertul” de Johannes Vermeer – una dintre cele doar 34 de lucrări cunoscute ale maestrului olandez.
- „Furtuna pe Marea Galileei” de Rembrandt – singura pictură de peisaj marin realizată de artist.
- „Doamna și Gentlemanul în Negru” de Rembrandt – un tablou deosebit de valoros.
- Un autoportret de Rembrandt – o schiță importantă a pictorului.
- „Chez Tortoni” de Édouard Manet – un tablou impresionist de mare valoare.
- Diverse schițe și lucrări ale lui Edgar Degas.
- Un vultur din bronz ce decora un steag napoleonian.
Hoții au tăiat pânzele din rame în loc să le scoată cu grijă, ceea ce a dus la deteriorarea operelor. După ce și-au umplut sacii cu prada, au părăsit muzeul fără urmă. În mod surprinzător, aceștia nu au furat unele dintre cele mai valoroase piese ale muzeului, precum „Răpirea din Serai” de Tiziano.
În cei peste 30 de ani de la jaf, FBI-ul și diverse agenții de aplicare a legii au investigat sute de piste, însă fără succes. De-a lungul timpului, au apărut mai multe teorii privind autorii și posibilele motive din spatele crimei.
- Mafia din Boston – Una dintre cele mai populare teorii sugerează că spargerea a fost orchestratã de membrii mafiei din Boston sau de grupări infracționale din New England, ca un mijloc de negociere pentru reducerea pedepselor în alte infracțiuni.
- Grupări europene de crimă organizată – Unele ipoteze indică faptul că lucrările ar fi fost transportate în străinătate și ar putea fi în posesia unor colecționari privați.
- O lovitură dată la comandă – O altă teorie sugerează că un colecționar bogat a comandat furtul pentru colecția sa personală.
- Neglijența sistemului de securitate – Muzeul nu avea un sistem de alarmă modernizat, iar paznicii nu erau bine pregătiți, ceea ce a facilitat acțiunea hoților.
Jaful a avut un impact devastator asupra muzeului și a lumii artei. În ciuda eforturilor de recuperare, cele 13 lucrări nu au mai fost văzute public de la acea dată. Muzeul oferă o recompensă de 10 milioane de dolari pentru informații care duc la recuperarea operelor.
În plus, lipsa acestor capodopere a însemnat o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul cultural mondial. Picturile furate au fost incluse în lista celor mai căutate opere de artă dispărute.
De-a lungul anilor, autoritățile au continuat investigațiile. În 2013, FBI-ul a anunțat că identificase suspecții, dar nu a făcut publice numele acestora. Se crede că operele de artă au circulat prin diverse rețele infracționale, dar locul exact unde se află rămâne necunoscut.
În 2021, s-au descoperit posibile noi piste, însă până în prezent, niciuna dintre lucrări nu a fost recuperată. Muzeul păstrează ramele goale ale picturilor furate ca un simbol al speranței că acestea vor fi, într-o zi, readuse în locul lor de drept.
Spargerea de la Muzeul Isabella Stewart Gardner rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii artei. Cu o valoare imensă a operelor furate și fără niciun indiciu concret despre locul unde se află, cazul continuă să fascineze atât anchetatorii, cât și pasionații de artă. În timp ce autoritățile și muzeul speră la o rezolvare, povestea acestui jaf rămâne un exemplu de cât de vulnerabilă poate fi arta în fața criminalității organizate.
