E îndeobşte cunoscut că orice lucru frumos se termină repede. Aşa s-a întâmplat şi cu ediţia cu numărul 42 a Festivalului Crizantema de Aur, acest veritabil brand al municipiului Târgovişte şi al romanţei de pretutindeni. Concurenţi parcă mai pregătiţi ca niciodată, un juriu parcă mai select ca niciodată, emoţii parcă mai puternice ca niciodată şi, nu în ultimul rând, o sală parcă mai plină ca oricând – acestea au fost reperele ediţiei din acest an. Asta pe lângă numeroasele surprize pregătite de organizatori, care s-au întrecut pe ei înşişi anul acesta.
Simona Bobeia (Oradea) – câştigătoarea Trofeului
Cum era şi firesc, cea mai aşteptată seară a festivalului a fost Gala Laureaţilor. Inutil să mai spunem că absolut toţi concurenţii ajunşi în finală erau sedaţi, parcă, de emoţii şi nu mai scoteau nici un cuvânt. Priveau doar spre scenă, acolo unde preşedinta juriului, soprana Felicia Filip, a anunţat câştigătorul din acest an al Marelui Premiu şi al Trofeului Crizantema de Aur 2009. O câştigătoare, pe numele ei Simona Bobeia. Venită tocmai de la Oradea, artista a interpretat melodiile „Stai, tinereţe, pe loc“ şi „De dragul tău“, fiind răsplătită cu ropote de aplauze de către un public fascinat.
Doi târgovişteni printre finalişti
Nici târgoviştenii nu au plecat acasă trişti. Doi dintre locuitorii urbei noastre s-au numărat printre finalişti: Elena Dincă a primit din partea juriului premiul „Felicia Filip – voce cu parfum de crizantemă“, în vreme ce Ştefan Ioniţă a fost răsplătit cu premiul special „Crizantema de Argint“ din partea Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău.
Laureaţii Crizantema de Aur 2009:
Secţiunea Creaţie
Locul I – Ion Cristinoiu – „Să ne-amintim de ziua asta“
Locul II – Titel Popovici – „Îmi pare rău“
Locul III – Ionel Bratu Voicescu – „Doi vor fi“
Premiul Special „Ioan Tomescu“ – Grigore Leoveanu – „Romanţa de odinioară“.
Secţiunea Interpretare
Marele Premiu şi Trofeul Crizantema de Aur – Simona Boboia;
Premiul I – Tatiana Straistă Burlac;
Premiul II – Ionuţ Daniel Pop;
Premiul III – Viorica Stancu;
Premiul Special Crizantema de Argint – Ştefan Cristian Ioniţă;
Premiul Fundaţiei Crizantema de Aur – Ludmila Roşculeţ;
Premiul Felicia Filip – Elena Dincă;
Premiul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Dâmboviţa – Nina Cuciuc;
Premiul Special al Consiliului Local Târgovişte – Magdalena Drăghici Suciu;
Premiul Special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Clara Marinescu.
Felicia Filip, preşedinta juriului: „A fost o organizare ireproşabilă. M-am simţit răsfăţată de Dumnezeu şi de oamenii de aici“
Membrii juriului au fost foarte generoşi cu laudele în ceea ce priveşte organizarea Festivalului din acest an. Soprana Felicia Filip, „recidivistă“ în de-ale Crizantemei, a fost pur şi simplu încântată de modul cum a fost desfăşurată ediţia de anul acesta, precizând că nu a avut nimic de obiectat sau de reproşat pe parcursul întregului festival:
„După ce am fost şi anul trecut în juriul Crizantemei, mă întrebam cum va fi oare anul acesta. Şi am plonjat deodată într-o lume minunată, cu maşini de epocă şi peisaje interbelice de-a dreptul fascinante. Cât despre organizare, trebuie să ştiţi că eu sunt o persoană foarte pretenţioasă, dar anul acesta mi s-a părut că aceşti oameni minunaţi care au organizat festivalul au făcut în aşa fel lucrurile încât să pară de la sine, să nu se întrezărească freamătul şi emoţia inerente. M-am simţit o persoană răsfăţată de Dumnezeu şi de oamenii de aici“, a declarat preşedinta juriului.
„Crizantema de Aur trebuie să ajungă festival internaţional“
Felicia Filip a insistat pe ideea că Festivalul Crizantema de Aur trebuie să aibă o cât mai apropiată ediţie internaţională: „Eu sper că la anul, de ce nu“, a mai spus optimistă soprana.
Anton Şuteu: „Dacă dispare Târgoviştea, dispare şi romanţa“
În cuvinte la fel de frumoase s-a exprimat şi compozitorul Anton Şuteu, care a atras însă atenţia asupra pericolului pe care-l reprezintă „singularitatea“ unui asemenea eveniment dedicat romanţei:
„Atâta vreme cât există români va fi Crizantema de Aur. Ea este a Târgoviştei, a României, a românilor. Dar viitorul acestui gen depinde de viitorul conştiinţei naţionale. (…) Târgoviştea este un focar al romanţei româneşti, este un brand pentru romanţă, dar deocamdată este singurul. Dacă dispare Târgoviştea, dispare şi romanţa“, a avertizat Şuteu.
A consemnat Petruţ Dumitru
