Pe 14 octombrie 2025, creștinii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte ale românilor. Ziua este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox și adună, ca în fiecare an, mii de pelerini la Iași, la racla cu sfintele moaște aflate în Catedrala Mitropolitană.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva este pentru credincioși un moment de rugăciune, reflecție și recunoștință. Ea simbolizează curățenia sufletească, dăruirea și iubirea de aproapele, fiind considerată o zi a credinței și a întoarcerii spre Dumnezeu. În întreaga țară, oamenii respectă tradițiile transmise din generație în generație, ca semn al credinței și al dorinței de binecuvântare, pace și sănătate.
Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat, localitate aflată pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Încă din copilărie, a ales viața în slujba credinței, inspirată de cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). După moartea părinților, a părăsit casa și a pornit într-un pelerinaj spre Țara Sfântă, ajungând la Ierusalim, unde a trăit în rugăciune și smerenie. La vârsta de 25 de ani, un înger i-a spus să se întoarcă în patria sa, unde avea să-și dea sufletul în mâinile lui Hristos, la doar 27 de ani.
Trupul ei, descoperit neputrezit și înmiresmat, a fost mutat de-a lungul secolelor în mai multe locuri: Kallicrateia, Târnovo, Belgrad, Constantinopol, iar în 1641 a ajuns definitiv la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu. Din 1889, sfintele moaște se află în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde sunt cinstite neîntrerupt până astăzi.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Cea mai importantă tradiție este pelerinajul de la Iași, care adună anual zeci de mii de credincioși. Aceștia vin din toate colțurile țării pentru a se ruga la racla sfintei, considerată făcătoare de minuni. Oamenii aduc flori, lumânări, icoane și daruri, sperând să primească ajutor, vindecare și liniște sufletească. „O mare mulțime de credincioși se îndreaptă anual spre Iași, cu nădejde și dragoste, pentru a se închina la Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a spus părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din București.
În calendarul ortodox, 14 octombrie este zi nelucrătoare, marcată cu cruce roșie. Nu se fac treburi gospodărești grele, precum spălatul, cusutul, frământatul pâinii sau torsul, deoarece se crede că acestea aduc ghinion, boală sau necazuri. Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătate, iertare și pace în familie.
Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a morților. Se oferă pomană celor nevoiași, în amintirea celor trecuți la Domnul. Se împart pâine din grâul nou, must dulce și fructe de toamnă – nuci, gutui, struguri, pere. „De Sfânta Cuvioasă Parascheva se împart alimente celor nevoiași și se dau pachete de pomană pentru sufletele celor adormiți”, a explicat părintele Gabriel Cazacu.
Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea femeilor credincioase, a fetelor tinere și a gospodăriilor. Fetele nemăritate se roagă pentru dragoste curată și binecuvântare în familie, iar mamele cer ajutorul sfintei pentru protecția copiilor și sănătate. Se spune că vremea din această zi prevestește cum va fi iarna care urmează: dacă este frig sau plouă, iarna va fi grea și lungă.
Sfânta Parascheva, cunoscută și ca „Cuvioasa de la Iași”, rămâne pentru români un simbol al credinței, smereniei și iubirii de oameni. Sărbătoarea din 14 octombrie este un moment de rugăciune și speranță pentru toți cei care caută alinare și lumină în viața lor.
