Scandalul privind acuzațiile de hărțuire sexuală aduse sociologului Alfred Bulai, fost profesor la SNSPA, nu a avut urmări semnificative, în contextul în care a fost adoptat un regulament care nu permite analizarea sesizărilor anonime.
Deși premierul Marcel Ciolacu ceruse modificări legislative urgente, noul regulament-cadru pentru comisiile de etică universitară, intrat în vigoare pe 3 octombrie 2024, prevede că sesizările trebuie să fie asumate, adică să includă numele, prenumele, adresa și semnătura persoanei care depune plângerea, pentru a fi considerate „admisibile”.
Sesizările anonime sunt respinse de comisii. Totuși, Guvernul a propus, încă din august, modificarea Ordonanței de Urgență privind soluționarea petițiilor, ceea ce ar permite schimbarea regulamentului și acceptarea sesizărilor anonime. Aceste modificări se află în prezent în Parlament, iar Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR) a cerut adoptarea urgentă a legii.
Universitățile care doresc să ia în considerare sesizările anonime trebuie să găsească soluții proprii. De exemplu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are un ghid de antidiscriminare care permite analiza situațiilor raportate anonim, chiar dacă acestea nu respectă criteriile stricte ale Codului de etică. SNSPA, universitatea implicată în scandalul de hărțuire sexuală care l-a vizat pe Alfred Bulai, lucrează la un ghid de etică ce ar putea include mecanisme pentru sesizări anonime.
