Lacurile din Corbeanca sunt, teoretic, sub protecția statului. În realitate, situația din teren dezvăluie un tablou revoltător: distrugere deliberată, braconaj și o posibilă complicitate a autorităților, care, ani la rând, au tolerat un dezastru ecologic în plină desfășurare.
Joi, 6 februarie 2025, inspectorii Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) au descins la Corbeanca, în urma unei reclamații privind scăderea nivelului apei într-unul dintre lacurile din zonă. Ceea ce au descoperit a depășit orice așteptări: distrugerea intenționată a unei instalații hidrotehnice esențiale – așa-numitul „călugăr”, un mecanism care reglează nivelul apei. Suspiciunea principală? Un act de braconaj organizat, menit să faciliteze recoltarea ilegală a peștilor de dimensiuni mari, ascunși în gropile formate de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial.
Conform DEX, călugărul este o instalație hidrotehnică utilizată pentru evacuarea apei din heleșteie, lacuri sau bazine artificiale, în vederea înlocuirii acesteia cu apă curată.
Mecanismul infracțiunii: braconaj sau interese imobiliare?
În Corbeanca există patru lacuri: trei sunt concesionate pentru 49 de ani unor firme private, iar al patrulea aparține Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) Corbeanca. Aceste acumulări sunt interconectate printr-un sistem de diguri, deversoare și „călugări”, menite să asigure fluxul natural al apei. Concesionarii – SC API Construcții Investiții SRL, SC Nelucom SRL și SC Anna Comrom SRL – sunt responsabili de menținerea nivelului apei și întreținerea lacurilor.
Însă distrugerea repetată a „călugărului” celui de-al patrulea lac, deținut de UAT Corbeanca, indică o acțiune premeditată cu scopuri ascunse. Aceasta duce la scurgerea apei, facilitând accesul la gropile de pe fundul lacului, unde se refugiază peștii mari. Conform relatărilor localnicilor, metoda este binecunoscută: apa este lăsată să se scurgă până la un nivel optim pentru ca braconierii să poată utiliza echipamente de electrocutare și să extragă capturi valoroase.
Un alt posibil motiv al distrugerii ar putea fi speculațiile imobiliare: reducerea artificială a nivelului apei pentru a facilita construcția ilegală de pontoane sau alte structuri pe malul lacului. Dacă acest fapt se confirmă, ar reprezenta o încălcare gravă a legii și o complicitate între cei responsabili de întreținerea lacurilor și anumiți proprietari din zonă.
Un scenariu care se repetă: tăcerea autorităților și lipsa de reacție
Ceea ce șochează și mai mult este faptul că acest incident nu este singular. Deja de trei sau patru ani, „călugărul” acestui lac este distrus exact în aceeași perioadă a anului, în lunile martie-aprilie, moment ideal pentru braconaj. De ce nu s-au luat măsuri ferme până acum? Cât de adânc merge lanțul complicităților?
Primarul localității Corbeanca, Ștefan Apăteanu: “Conform celor spuse de localnicii mai în vârstă, pe fundul acestei acumulări există gropi adânci, formate ca urmare a bombelor căzute în cel de-al Doilea Război Mondial; în aceste gropi se adună toți peștii mari – crapi, somni, etc. – care pot fi electrocutați și valorificați în scop economic. Este al treilea sau al patrulea an când acest călugăr este distrus, taman în această perioadă a anului, cu presupunerea că, undeva în martie-aprilie, nivelul apei să permită braconajul, fiind unul dintre raționamentele pentru care călugărul a fost distrus. Un alt raționament, care nu poate fi exclus, ar fi acela de amenajare a unui ponton sau altui tip de construcție, la una dintre proprietățile de pe malul lacului – care presupune excavaj ce nu poate fi făcut decât la un nivel scăzut al apei. Părerea mea, ca edil și ca membru al comunității: natura trebuie redată oamenilor – lacurile trebuie concesionate autorității publice locale, singura în măsură să gestioneze această resursă în interesul tuturor locuitorilor comunei și nu doar în interesul unui grup restrâns.”
Reacția autorităților: târzie și insuficientă
În urma constatărilor ANPA, Primăria Corbeanca și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură au anunțat că vor depune o plângere penală comună pentru „delicte contra mediului înconjurător” și „distrugerea lucrărilor de protecție a apelor”. UAT Corbeanca, în calitate de proprietar al terenului, va depune o plângere penală separată.
De asemenea, s-au promis măsuri de remediere, inclusiv repararea „călugărului”, protejarea zonei și instalarea unui sistem de monitorizare video. În paralel, se va investiga problema deversării ilegale a foselor septice în lac.
Ceea ce se întâmplă la Corbeanca nu este un caz izolat, ci o problemă sistemică, care trădează fie neglijență crasă, fie corupție la nivel local. Cine beneficiază de distrugerea repetată a „călugărului”? Cine profită de pe urma braconajului? De ce autoritățile au reacționat abia acum, după ani de tăcere?
Locuitorii din Corbeanca și toți cei preocupați de protecția mediului trebuie să urmărească îndeaproape acest caz și să exercite presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri concrete. Altfel, acest scenariu se va repeta, iar patrimoniul natural al comunității va fi distrus, bucată cu bucată, sub ochii noștri.
Contactat de ziarul nostru, primarul localității Corbeanca, Ștefan Apăteanu, a declarat că problema accesului la malul lacului de pe strada Podul Înalt este doar una dintre dificultățile din zonă. Încă nu există o imagine completă, deoarece mai multe instituții derulează investigații și anchete penale.
Situația juridică și administrativă a lacului
Lacul Cociovaliștea este o acumulare piscicolă aflată în proprietatea Statului Român, administrată de Agenția Domeniilor Statului și concesionată către SC Nelucom SRL. Terenurile de pe marginea lacului sunt deținute de diverse persoane juridice și fizice, însă proprietarul inițial al unuia dintre terenuri susține că a fost forțat să-l îngrădească după ce concesionarul lacului a intervenit asupra malului, construind un drum și amplasând mai multe căbănuțe de agrement.
Aici apar mai multe nereguli:
Construcții fără autorizație
O cabană din lemn, construită lângă pod, nu are o Autorizație de Construire valabilă. Reprezentanții Apelor Române susțin că suprafața lacului a fost diminuată artificial prin umplerea cu pământ, iar pe această suprafață nou-creată a fost ridicată cabana.
Intervenții asupra infrastructurii
- Stâlpi de curent montați fără o autorizație clară și fără să facă parte din rețeaua publică a comunei.
- Două drumuri noi, dintre care unul construit chiar pe luciul apei, fără autorizație, iar celălalt blocat acum de un gard.
- Depunerea ilegală a unor materiale de construcții (bitum și balast) pe malul lacului, fără ca autoritățile să intervină la timp.
Amenzi și acțiuni administrative insuficiente
S-au aplicat două amenzi de 1.500 de lei pentru depășirea tonajului admis, dar aceste sancțiuni sunt total insuficiente raportat la gravitatea situației. Un proces-verbal emis de Primărie obligă readucerea terenului la starea inițială, dar acesta este contestat în instanță.
În ianuarie 2025, ISC a constatat mai multe nereguli grave și a dispus măsuri, însă până acum nu s-au luat măsuri concrete pentru remedierea ilegalităților.
Cum au fost obținute autorizațiile pentru căbănuțele de pe mal?
Un alt detaliu important este procesul prin care SC Nelucom SRL a obținut actele necesare:
- 10 noiembrie 2023 – Se emite un Certificat de Urbanism pentru consolidarea malului și amplasarea a cinci căsuțe.
- 16 iulie 2024 – Se emite Autorizația de Construire pentru 10 căsuțe modulare, ceea ce ridică semne de întrebare despre cum și de ce numărul acestora s-a dublat.
În perioada 2023–2024, Primăria Corbeanca a amendat concesionarul pentru intervențiile neautorizate, însă lucrările au continuat fără probleme.
Acuzații grave la adresa fostului primar Valeriu Anton
Deși nu este numit în mod explicit în acest caz, toate indiciile duc către fostul primar Valeriu Anton. Vă reamintim faptul că acesta este vizat de investigații ale DNA și ale Agenției Naționale de Integritate, fiind acuzat de nenumărate nereguli.
Revenind la situația lacului, una dintre proprietățile lui Valeriu Anton, evaluată la peste 360.000 de euro, este situată chiar pe malul lacului Cociovaliștea și a fost pusă sub sechestru de către procurorii DNA. Este vorba despre o vilă de 424 mp, cu o anexă de 133 mp și un ponton de 50 de metri, cu două intrări, una blocată publicului și una semnalizată ca „Proprietate Privată”.
Acest caz este doar unul dintre numeroasele exemple care arată faptul că în Corbeanca s-a construit haotic, fără respectarea legii și cu toleranța fostelor autorități locale și centrale. În prezent, administrația locală încearcă să afle cum au reușit firmele apropiate de fosta conducere să obțină autorizări discutabile și să îngrădească ilegal zone care ar trebui să rămână accesibile publicului.
Ziarul „Semnal” va monitoriza acest caz în continuare și va investiga și alte lacuri din județ, afectate de lăcomia dezvoltatorilor imobiliari.
