Pentru a putea susține super-ofertele electorale, guvernul îndatorează tot mai mult România și o pune într-o poziție delicată față de marile agenții de rating, ceea ce ar putea majora costurile împrumuturilor.
Luni, Trezoreria României s-a împrumutat cu 667 milioane lei printr-o licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2031, depășind valoarea programată de 500 milioane lei. Dobânda medie anuală pentru aceste obligațiuni este de 6,64%. Deși această sumă este semnificativă, este mică în comparație cu împrumutul de aproape 5 miliarde de euro pe care România l-a obținut săptămâna trecută de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni în euro și dolari cu scadențe la 7 și 20 de ani.
Ministerul Finanțelor României intenționează să lanseze în curând și emisiuni de tip Samurai pe piața japoneză, cu scadențe variind între 3 și 20 de ani, consolidând astfel diversificarea surselor de finanțare.
Lichiditatea excesivă din piața monetară a condus la suspendarea tranzacțiilor interbancare luni, ceea ce a făcut ca indicele ROBOR să nu fie calculat pentru acea zi. Indicele ROBOR la trei luni a stagnat la 5,55%, cel la șase luni s-a consolidat la 5,61%, iar cel la 12 luni a rămas la 5,65%.
Pe piața valutară, euro s-a apreciat ușor, atingând o valoare medie de 4,9757 lei. Dolarul american a scăzut la 4,9683 lei, în timp ce lira sterlină a depășit pragul de 1,20 euro, urcând la 5,9772 lei. Francul elvețian a crescut și el, ajungând la 5,2667 lei.
Prețul aurului a atins al patrulea maxim consecutiv, cu un gram evaluat la 377,8501 lei, după ce uncia a urcat la 2.640 dolari, consolidând septembrie ca o lună a recordurilor pentru metalul prețios.
În regiune, forintul maghiar s-a depreciat la 394,91 forinți/euro, în timp ce zlotul polonez s-a întărit la 4,2668 zloți/euro.
Pe piața criptomonedelor, bitcoin se tranzacționa între 62.746 și 63.933 dolari, iar ethereum între 2.611 și 2.666 dolari, indicând o volatilitate continuă în sectorul activelor digitale.
