Într-un context global dominat de războiul informațional și de escaladarea manipulării opiniei publice prin rețele sociale, România se confruntă cu o proliferare a paginilor false pe Facebook care promovează mesaje politice extremiste, nostalgii comuniste și ultranaționalism.
Fenomenul, departe de a fi întâmplător, este rezultatul unei strategii bine coordonate, bazate pe inteligență artificială și tehnici sofisticate de amplificare a mesajelor.
Paginile, aparent inofensive prin denumiri precum „Sunt gospodină” sau „Părinți și bunici”, disimulează conținut ideologic agresiv. Ele folosesc imagini generate de inteligența artificială (IA) pentru a crea un sentiment de familiaritate și încredere. De exemplu:
- Fotografiile unor familii inexistente sunt folosite pentru a induce o atmosferă nostalgică, evocând „vremurile bune” din perioada comunistă.
- Imagini absurde, precum cea a unui cal creat din usturoi, sunt utilizate pentru a atrage atenția și a crește interacțiunea.
Acest conținut este proiectat să capteze publicul prin emoție, inducând în același timp subtil mesaje politice care glorifică trecutul totalitar sau susțin idei ultranaționaliste.
Scopul rețelelor: manipularea și destabilizarea opiniei publice
Un raport recent al Bloomberg a evidențiat faptul că aceste pagini sunt conectate la o rețea internațională care promovează figuri și ideologii politice de extremă dreaptă. Exemplele includ promovarea unor personaje precum Călin Georgescu, cu mesaje distribuite de aproape 200 de milioane de ori în doar câteva luni. Strategia lor are mai multe direcții:
- Politică și ideologie: Mesajele sunt menite să polarizeze opinia publică, exploatând teme precum ultranaționalismul, valorile conservatoare sau criticile dure la adresa Uniunii Europene.
- Nostalgii comuniste: Se adresează categoriilor mai în vârstă, exploatând amintirile idealizate ale unei epoci comuniste percepute ca „sigură și stabilă”.
- Dezinformare și manipulare cibernetică: Linkurile distribuite pe aceste pagini duc deseori la site-uri dubioase care răspândesc informații false sau malware.
Tehnicile utilizate: cum operează rețelele?
- Imagini și texte simplificate: Conținutul este optimizat pentru rețelele sociale, folosind mesaje scurte și emoționale pentru a atrage reacții rapide.
- Apeluri la acțiune: Utilizatorii sunt încurajați să interacționeze prin comentarii, distribuiri și aprecieri, amplificând astfel mesajul.
- Diversitate aparentă: Paginile acoperă o gamă largă de interese – de la gastronomie și educație la patriotism și istorie – pentru a masca intenția reală.
- Automatizare: Activitatea este gestionată în mare parte de boți care mențin un flux constant de postări.
- Această rețea nu doar că influențează opiniile politice, dar ridică și probleme de securitate:
Expunere la malware: Linkurile distribuite pot infecta dispozitivele utilizatorilor cu programe periculoase.
Confuzie socială: Prin diseminarea dezinformării, se erodează încrederea în sursele legitime de informare și se amplifică polarizarea.
Ce putem face pentru a combate fenomenul?
Educație digitală: Promovarea gândirii critice și a abilităților de analiză a informației, în special în rândul tinerilor.
Raportarea conținutului fals: Utilizatorii trebuie să semnaleze paginile și postările suspecte către platformele sociale.
Transparență pe platformele sociale: Facebook și alte rețele ar trebui să impună standarde mai stricte pentru identificarea paginilor administrate din afara țării.
Intervenție guvernamentală: Autoritățile ar trebui să colaboreze cu experți în securitate cibernetică pentru a monitoriza și închide astfel de rețele.
Manipularea prin rețelele sociale este un fenomen global, dar în România, particularitățile contextului postcomunist fac ca nostalgia și naționalismul să fie teme exploatabile. Combaterea acestor rețele necesită un efort concertat din partea autorităților, societății civile și platformelor digitale, alături de o mai bună educație în rândul utilizatorilor. Fără intervenții ferme, astfel de inițiative riscă să afecteze stabilitatea socială și încrederea publicului în democrație.
