România a fost retrogradată din categoria „democrație deficitară” la „regim hibrid” în clasamentul anual realizat de The Economist Intelligence Unit. Motivul principal al acestei retrogradări a fost anularea alegerilor prezidențiale, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă, utilizarea unor tactici ilegale pe rețelele sociale și încălcări ale finanțării campaniei electorale.
Cu un scor de 5,99 puncte, România ocupă locul 72 la nivel mondial și ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind depășită de Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, care se află pe locul 71. Singura țară din Europa de Est cu un punctaj mai slab este Bosnia și Herțegovina, clasată pe locul 88.
Ce înseamnă „regim hibrid”?
Un regim hibrid este caracterizat de prezența unor alegeri care nu sunt întotdeauna libere sau corecte, de guvernare afectată de corupție și de limitări ale libertăților civile. În acest context, România se alătură țărilor în care democrația este considerată fragilă.
La nivel global, Norvegia este desemnată pentru al 16-lea an consecutiv cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă și Suedia. La polul opus, Afganistanul ocupă ultimul loc, cu un punctaj de doar 0,25. Rusia, cu doar două puncte, a fost din nou marcată de alegeri frauduloase care i-au asigurat lui Vladimir Putin un al cincilea mandat. Pakistanul a înregistrat o scădere dramatică a scorului democrației, ajungând la 2,84, după ce principalul său politician de opoziție, Imran Khan, a fost încarcerat înaintea alegerilor.
Franța a fost retrogradată din categoria democrațiilor depline la cea a democrațiilor defectuoase, pe fondul instabilității guvernamentale și a pierderii majorității legislative de către Emmanuel Macron. Coreea de Sud a suferit și ea o retrogradare, după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat și apoi revocat legea marțială, ceea ce a generat o criză politică. Statele Unite rămân în categoria democrațiilor imperfecte, iar administrația Trump ridică semne de întrebare cu privire la independența politică a instituțiilor statului și la legalitatea unor ordine executive.
Indicele global al democrației a atins un minim istoric de 5,17, iar doar 6,6% din populația lumii trăiește într-o democrație deplină, față de 12,5% în urmă cu un deceniu. În același timp, aproximativ 40% din populația globului trăiește sub regimuri autoritare. Deși 2024 a fost anul cu cele mai multe alegeri organizate la nivel mondial, declinul democrației este mai accentuat ca niciodată. România se află acum într-o situație critică, iar perspectivele democratice ale țării depind de măsurile care vor fi luate pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile statului.
