Gradul de analfabetism funcțional rămâne ridicat în rândul elevilor din România, conform Raportului despre literație numerică în anul 2025, lansat astăzi de compania Brio. Datele arată că aproape jumătate dintre elevii de liceu și peste o treime dintre cei de gimnaziu se încadrează în zona de analfabetism funcțional numeric. La nivelul ciclurilor școlare, acest fenomen crește constant: de la o medie de 25% în clasele primare, la 36% în gimnaziu și ajungând la 46% în liceu. Cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, de 55%, se înregistrează în clasa a 10-a.
Evoluția în interiorul fiecărui ciclu școlar este mai redusă decât cea între cicluri, ceea ce sugerează că tranziția de la primar la gimnaziu și de la gimnaziu la liceu contribuie semnificativ la agravarea problemei. Băieții obțin, în general, rezultate mai bune decât fetele, iar această diferență se menține constantă pe parcursul ciclurilor de învățământ. Deși proporția elevilor din categoriile de performanță superioară scade pe măsură ce nivelul școlar crește, această tendință afectează în mod similar ambele sexe.
Diferențe semnificative sunt observate în funcție de mediul de proveniență. Elevii din mediul rural prezintă cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu 58,16% în categoria D+E, în timp ce elevii din orașele mari înregistrează cele mai scăzute niveluri, de doar 22,23%. În ciclul primar, discrepanțele sunt deja vizibile, cu 42,86% analfabetism numeric în rural, comparativ cu 15,45% în urbanul mare. Pe măsură ce elevii avansează în gimnaziu și liceu, aceste diferențe devin și mai accentuate: în gimnaziu, 59,64% dintre elevii din mediul rural se află în categoria D+E, iar în liceu procentul crește la 72,56%.
Concluziile raportului evidențiază influența semnificativă a mediului de proveniență asupra competențelor numerice ale elevilor, cu o polarizare clară între rural și urbanul mare sau metropolitan. Studiul a fost realizat de profesorii universitari Dragoș Iliescu, fondatorul Brio, și Daniel Iancu.
