Planul de apărare în cazul producerii unui cutremur major, nemodificat de ani buni…

Regula „Copy – Paste” funcţionează cu succes. Ne-o demonstrează din plin planul de apărare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice, provocate de cutremur şi alunecări de teren, postat pe site-ul Prefecturii Ialomiţa. Deşi ne-am dori ca un astfel de plan să nu fie pus în aplicare vreodată, nu putem să nu ne îngrijorăm, mai ales că zona noastră este una vulnerabilă din acest punct de vedere. Din păcate, astfel de planuri sunt prezentate an de an neactualizate, în cazul celui de faţă chiar de ani buni, mărturie stând câteva fraze care ne demonstrează acest lucru. Chiar dacă, în cea mai mare parte, măsurile de prevenţie şi intervenţie sunt aproximativ aceleaşi de la an la an, situaţia se schimbă când vine vorba despre anumite obiective, clădiri şi stadiul în care se află acestea la momentul actual. Dacă citim cu atenţie acest plan de apărare, vom descoperi că Palatul Administrativ (clădirea Prefecturii) urmează să fie consolidat în perioada următoare, deşi lucrările au început în 2006!, fiind aproape de finalizare, că nu există oraşul Căzăneşti (deşi a fost declarat oraş în anul 2004), dar şi multe alte neconcordanţe cu privire la expertizarea unor clădiri din judeţ. De asemenea, nu se specifică nimic despre riscul de prăbuşire a unor poduri în cazul unui seism de 7 grade, dacă au fost expertizate aceste poduri şi nici care ar putea fi măsurile concrete pe care ar putea să le ia populaţia în timpul unui cutremur de o asemenea intensitate, mai ales în condiţiile în care, de cele mai multe ori, se instalează panica, informaţii care ar putea fi utile. De asemenea, având în vedere faptul că pe teritoriul judeţului Ialomiţa sunt câteva obiective industriale de importanţă majoră, care în cazul unor mişcări seismice de o extremă violenţă şi intensitate pot fi adevărate bombe cu ceas, populaţia ar trebui să fie informată periodic de riscuri dar şi de măsurile pe care ar putea să le ia, până la sosirea echipelor de intervenţie. În speranţa că nu vom avea parte de astfel de experienţe, vom încerca, totuşi, să prezentăm care este situaţia în judeţul nostru, privind riscurile în cazul producerii unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade. Şi, dacă ne gândim că, la ultimul cutremur, care a avut o magnitudine de doar 4 grade, mijloacele de comunicare au fost obiecte de decor chiar şi pentru autorităţi, atunci credem că se impune abordarea cu o mai mare seriozitate a acestor probleme. Măcar a stabilităţii comunicaţiilor…
Peste 50 de blocuri vulnerabile, doar câteva, însă, expertizate
Cutremurele de pământ, localizate în zona Vrancea, se resimt destul de puternic şi pe teritoriul judeţului Ialomiţa, în special pe direcţia Nord-Sud. Cele mai puternice, şi care afectează o arie întinsă, sunt cele care se produc la adâncimi de 100 -150 km, au magnitudini medii de 7 grade pe scara Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII – VIII grade pe scara Mercalli. Din datele statistice, rezultă că mişcările seismice foarte puternice au o periodicitate de revenire de 30 de ani.
Trebuie să ştim că judeţul Ialomiţa, conform normativelor, este localizat, din punct de vedere seismic, în zona “D”. Fiind o regiune de câmpie, fără forme de relief tari, sunt favorizate direcţiile şi zonele de propagare-acumulare a undelor seismice, direcţia cea mai importantă fiind Nord-Sud. Pe această direcţie, Focşani – Slobozia, se apreciază că efectele vor fi cele mai puternice.
Cât de vulnerabili suntem? Potrivit planului menţionat, în afară de obiectivele industriale de pe raza judeţului, sunt identificate peste 50 de construcţii, expertizate sau nu, încadrate în diverse clase de risc. Numai în municipiul Slobozia există 28 de blocuri de locuinţe vulnerabile, numai unul fiind expertizat şi încadrat în clasa de risc III (blocul J1). Celelalte, respectiv blocurile 160, U10, U20, I1, I3, I6, I7, I8, I9, I1O, J2, V1, V2, V4, V1O, V11, D1, C1, C2, G6, G110, G120, MFA1, MFA2, E14, E1, E2, nu au fost expertizate. În schimb, au fost expertizate Palatul administrativ al judeţului Ialomiţa şi sediul Primăriei municipiului Slobozia, fiind încadrate tot în clasa de risc III.
În municipiul Urziceni, există 6 blocuri de locuinţe faţă de care nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică – blocul A10, A7, 100, 101, 102, 103.
La nivelul municipiului Feteşti sunt identificate 9 blocuri – F1, F6, F9, F31, F20, B13, 9, 10, 11. Aceste construcţii, aflate pe lista de priorităţi în vederea expertizării, au suferit, în timp, tasări uniforme sau neuniforme din cauza pierderilor de apă din instalaţiile de canalizare, de alimentare cu apă sau agent termic. În prezent, tasările acestor blocuri s-au stabilizat datorită lucrărilor de modificare a instalaţiilor de apă. La blocurile de locuinţe F6, 9 şi 11 au fost efectuate expertize tehnice în anii 1993 – 1994, în urma cărora s-au efectuat lucrări de scoatere de sub pardoseală a instalaţiilor de apă. Aceste blocuri au fost urmărite în timp de către asociaţiile de proprietari prin montarea unor martori din sticlă, constatându-se o stabilizare a tasărilor. În afara acestor blocuri de locuinţe, s-au mai verificat clădirea Primăriei municipiului Feteşti, Spitalul municipal Feteşti precum şi blocul de locuinţe MApN3. Clădirea primăriei a fost expertizată în anul 2001 şi s-a încadrat în clasa de risc RS III. De la data expertizării, clădirea s-a degradat, suferind unele fisuri în pereţii din partea de nord, activitatea instituţiei fiind mutată într-un bloc din apropierea gării CFR. La Spitalul Municipal, secţia chirurgie, sunt unele fisuri în peretele din partea de est din cauza infiltraţiilor la fundaţiile clădirii a apelor provenite dintr-o conductă avariată în anii precedenţi, iar la blocul MApN3 s-au constatat fisuri în pereţii de rezistenţă, cauzele care au dus la apariţia acestora fiind înlăturate. S-a solicitat administraţiei publice locale, cât şi asociaţiei de proprietari includerea acestui bloc în lista de priorităţi în vederea expertizării.
La nivelul oraşului Ţăndărei sunt identificate ca vulnerabile următoarele blocuri de locuinţe: A, B, C, D, E, F, G şi 125. Până în prezent nu s-a întocmit nici o expertiză tehnică din lipsă de fonduri.
Dacă ne gândim şi la faptul că în ultimii ani a avut loc o „revoluţie” a modificărilor efectuate în interiorul apartamentelor, multe dintre ele făcute fără autorizaţie, slăbind structura de rezistenţă, ar fi necesară o reevaluare a situaţiei.

Scenarii care ar putea deveni o realitate de groază
Pe lângă faptul că avem zeci de blocuri vulnerabile, construite înainte de 1989, cu risc de prăbuşire, există şi alte pericole mai mari, ca de exemplu accidentele tehnologice, chimice, incendii, explozii, de pe urma cărora ar putea rezulta numeroase victime omeneşti, obiectivele avute în vedere fiind Amonil Slobozia, Expur Urziceni, Ultex Ţăndărei, dar şi unele staţii de carburanţi. De asemenea, în urma mişcărilor seismice, poate fi avariată magistrala de gaz metan ce alimentează municipiul Slobozia şi Ţăndărei, fenomen ce poate produce incendii şi explozii pe suprafeţe extinse. Riscuri există şi la barajul Dridu care ar putea ceda şi s-ar putea produce inundaţii în zonele din aval de acesta, dar şi pericolul de blocare sau modificare a unor cursuri de ape curgătoare.
Una peste alta, luând în considerare populaţia celor trei municipii din judeţ şi a oraşelor Ţăndărei, Amara şi Fierbinţi-Târg (exceptând Căzăneştiul – pe care autorităţile nu l-au avut în vedere, probabil din cauză că nu exista ca oraş la momentul când a fost întocmit planul), precum şi populaţia comunelor situate pe axa Nord – Sud (Focşani – Slobozia), în cazul unui seism puternic poate fi afectat un număr de aproximativ 200.000 locuitori. Ceea ce sperăm să nu se întâmple niciodată. Ultimul cutremur de o asemenea magnitudine a fost la ora 21.22, în 4 martie 1977. Cutremurul a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut, în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi, aproximativ 35.000 de locuinţe prăbuşindu-se. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Ideea de bază este aceea de a învăţa singuri care sunt măsurile de apărare şi să ne rugăm în acelaşi timp ca blocul în care locuim să reziste unui asemenea cutremur. Cutremur pe care sper să nu-l simt în viaţa asta, nici măcar la o magnitudine mai mică.
(L.M.)