Olt: Cezieni, comuna iilor, unde toate famiile au ii şi costume populare

Zeci de femei de diferite vârste din comuna olteană Cezieni se pregătesc în aceste zile să coasă ultimele detalii pe iile pe care le vor prezenta întregii comunităţi în luna iulie, când sătenii se adună la hora satului şi sărbătoresc ia românească.

ie

Această piesă din vestimentaţia tradiţională este atât de preţuită de localnicii din Cezieini, încât unica sărbătoare a satului îi este dedicată, iar femeile din comună cos un an întreg doar pentru a putea participa la concursul de ii, organizat în cadrul “sărbătorii iilor”, ajunsă acum la ediţia a XXIX-a.

O singură persoană din Cezieni ştie cum arată toate piesele aflate în lucru şi câte ii vor intra în concursul de acesta. Este vorba de Olga Filip, instructor al Şcolii Populare de Arte şi Meserii, care verifică fazele de lucru ale iilor ce sunt pregătite pentru concurs dar şi autenticitatea modelelor, cusăturilor, materialelor. Olga Filip afirmă că tradiţionalele bluze româneşti sunt cusute în taină şi vor fi arătate şi purtate în public pentru prima dată la “sărbătoarea iilor”, pe scenă şi la horă.

“Sunt persoane de vârsta a doua şi a treia care lucrează ii doar din dorinţa, ambiţia, de a participa la concurs. Lucrează şi cu două perechi de ochelari, numai să reuşească să realizeze ia ce poate intra în concurs, să urce pe scenă, să fie premiată şi apreciată. Sunt câteva bătrâne care lucrează doar pentru a putea să apară în ie nouă la concursul de vară. Nu ştiu dacă mai sunt undeva femei ca la noi, care să lucreze ie aşa de frumos şi cu atâta dăruire. Lucrează la ii şi ziua, când au timp liber, şi noaptea, când nu pot dormi”, a relatat Olga Filip.

Sărbătoarea a fost iniţiată în timpul celui de-al doilea război mondial. “Principesa Brâncoveanu, care deţinea un conac în comuna Cezieni a dorit să-i îndrume către lucruri bune pe copii orfani, în greaua perioadă a războiului. Pe băieţi îi trimitea la muncile câmpului şi pe fete le punea să lucreze iarna ii şi costume populare. Pentru munca lor, pentru cele mai frumoase ii, în a treia zi de Paşte, le oferea drept premii produse, ce ştia dumneaei că au nevoie acasă”, a explicat Olga Filip, originea sărbătorii dar şi a concursului de ii.

După 1947 sărbătoarea nu s-a mai organizat timp de peste două decenii, dar în 1974 un inginer agronom din comună, Tudor Dănacu, a readus sărbătoarea iilor în viaţa localităţii şi organizat anual câte o ediţie, până la căderea regimului comunist. Apoi, până în 2001 sărbătoarea nu a mai avut loc şi reluarea ei a fost decisă de administraţia locală din Cezieni în primul mandat de primar al actualului edil-şef Dănuţ Guşatu. Acesta a descris ca fiind speciale toate momentele sărbătorii iilor, în condiţiile în care, în opinia sa horele în care se prind peste 300 de persoane îmbrăcate în port popular, aşa cum se întâmplă an de an la Cezieni, sunt impresionante.

“Acum am ajuns la a XXIX-a ediţie şi respectăm tradiţia. La fel ca la începutul sărbătorii, ce se lucrează în perioada iernii şi prima parte a anului în curs, intră în competiţie şi sunt premiate. Acum sunt în lucru 28 , nu ştiu dacă se vor finaliza toate”, a afirmat Olga Filip. Aceasta a arătat că lucrările sunt migăloase, necesită timp îndelungat şi pentru a intra în concurs ia trebuie să fie realizată în totalitate de mână, inclusiv croiala, să fie păstrat modelul tradiţional.

Pânza pentru ii nu se mai lucrează la Cezieni, ci în alte zone ale ţării, pentru că războaiele de ţesut ce se mai păstrează încă în localitate nu mai sunt funcţionale, nu se găsesc piese pentru ele şi nici firele nu se mai pot obţine în gospodării.

Copii din Cezieni sunt învăţaţi şi ei să coasă ii, dar şi să le poarte cu mândrie, aşa cum susţine Olga Filip. Acesta este convinsă că nu este persoană în Cezieni care să nu aibă cel puţin o ie, iar fetele de vârste mici au mai multe pentru că părinţii doresc să le încurajeze să îndrăgească tradiţiile. Iile sunt purtate la Cezieni, în mod frecvent, de către femei cu vârste peste 50 de ani, iar la sărbătoare şi copiii de câteva luni sunt îmbrăcaţi cu tradiţionala bluză românească.

“Anul trecut, la sărbătoare, cel mai tânăr concurent care a îmbrăcat o ie nouă a avut 4 luni, iar cel mai vârstnic 76 de ani. Nu există casă fără ii. Sunt oameni care mai multe, nu doar una. Fără o ie nu este nimeni în comună”, a precizat Olga Filip.

Cusutul iilor pentru tinerii din Cezieni se poate deprinde şi acasă, în familie, de la mame şi bunici, dar şi la şcoală, la clasa de artă populară unde este instructor Olga Filip. Anul acesta sunt 26 de cursante şi până acum nu a fost vreun an cu mai puţin de 20 de eleve participante la cursul de cusut. Câteva au urmat şi facultăţi de design vestimentar şi lucrează acum la ateliere din Capitală şi din Craiova.

Preţul unei ii autentice, la care se lucrează aproape un an, depăşeşte 500 de lei. “Pentru iile autentice nu este un orizont de vânzare. Ele sunt scumpe. Mai vin oameni interesaţi să cumpere. Recent, a fost vândută o ie cu 600 de lei. Un preţ mic, dar gândindu-se omul că are nevoie de bani şi dacă o ţine în ladă se deteriorează, a vândut-o. Eu sunt singura colecţionară din comună. Am câteva obiecte de valoare, de peste 150 de ani, pe care nu le-aş da, cu preţul vieţii. Le-am spus şi copiilor. Eu am o ladă de zestre şi am adunat numai obiecte foarte vechi de port popular, valoroase nu în bani, ci cu o valoare sentimentală”, a spus Olga Filip.

În zona etnografică a Romanaţiului, din care face parte şi comuna Cezieni, culoarea roşie predomină în portul popular al tinerilor şi negrul în portul vârstnicilor, iar motivele florale sunt reprezentate stilizat. Modelele sunt cusute cu mătase şi arnici.

Etnograful Claudia Balaş, din cadrul Muzeului Judeţean Olt, a menţionat că ia este piesa de rezistenţă a portului popular din zonele etnografice ale judeţului Olt. În partea de sud a judeţului este specifică ia cu altiţă, iar în nord, motivele ornamentale sunt dispuse compact pe toată suprafaţa mânecii.

Pe ia din nordul judeţului motivele sunt cusute pe întreaga suprafaţă cu arnici negru, mărgele policrome în tonuri de bleu, bleumarin, roz, mov, alb şi completate cu paiete aurii, argintii şi fir metalic. Ia purtată în partea de sud a judeţului, în zonele etnografice Romanaţi şi Câmpia Boianului este bogat ornamentata cu motive cusute în punct românesc, cu fir de bumbac în tonuri de roşu, albastru, galben şi portocaliu. “De un deosebit rafinament sunt iile cusute cu fir de mătase albă şi şabace lucrate cu acul, dispuse pe piept şi pe mâneci”, a indicat etnograful Claudia Balaş. Aceasta a precizat că Muzeul Judeţean Olt tezaurizează în colecţiile de port popular aproximativ 300 de ii din cele trei zone etnografice ale judeţului, cea mai nouă ie având în jur de 80 ani, iar cea mai veche în jur de 120 ani.

AGERPRES

2 Comentarii la "Olt: Cezieni, comuna iilor, unde toate famiile au ii şi costume populare"

  1. Pingback: Olt: Cezieni, comuna iilor, unde toate famiile au ii şi costume populare | Ziarul Semnal de Olt

  2. Pingback: „Pedalează pentru sănătate!“, deja un obicei al tinerilor din Mihai Bravu | Ziarul Semnal de Giurgiu

Leave a Reply

Your email address will not be published.