Normele după care se execută SF-urile ar trebui revizuite

Data:

IMG_6079

Este de părere preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa

Aprobarea studiului de fezabilitate şi a principalilor indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Modernizarea drumului judeţean DJ 306, pe traseul Albeşti – Andrăşeşti, a suscitat, săptămâna trecută, discuţii îndelungi în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Subiectul de discuţie a fost legat de valorile estimate de obicei în Studiile de Fezabilitate, prea mari în comparaţie cu ceea ce va fi adjudecat în final, nelămuirea consilierilor referindu-se în special la destinaţia diferenţei de bani.
Valoarea totală a investiţiei în discuţie este estimată la 6.476.551 lei, pe o lungime de aproape 6 kilometri.
„Finalizarea lucrărilor la podul situat pe râul Ialomiţa, între Albeşti şi Andrăşeşti, reclamă de urgenţă modernizarea acestui drum. Drumul se continuă în judeţul Călăraşi, însă importanţa lui economică este mai redusă până la graniţa judeţului şi chiar în partea celalaltă. Probabil că, în viitor, ca urmare a modernizărilor pe care le vom face în toate aşezările de pe malul drept al Ialomiţei, se va impune prelungirea modernizării drumului judeţean până în judeţul Călăraşi”, declara preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Aşa cum prevedea vicepreşedintele CJ, Ştefan Muşoiu, la acest proiect au existat întrebări şi nelămuriri cu privire la valoarea estimată.
Astfel că, după intervenţia consilierului Nicolae Sitaru, a urmat Cazacu Marinică, ce reclama faptul că banii pentru consultanţă se iau din valoarea estimată a lucrărilor, firma de consultanţă fiind, astfel, foarte interesată.
„Dacă ne vom uita în toate proiectele, care este firma de consultanţă, veţi înţelege de ce valoarea estimată este aşa de mare. De ce nu se iau în calcul toate aceste aspecte şi să se plece de la o valoare justă a acestor estimări?”, întreba Cazacu.
Răspunsul a venit direct de la preşedintele CJ, care a reamintit faptul că estimările nu sunt realizate la nivelul Consiliului Judeţean, instituţia neavând încheiat nici un contract de consultanţă.
„Aceste estimări nici nu cer consultanţă, nu există nici un contract de consultanţă, există doar un contract cu o firmă care a executat în baza unei licitaţii publice un Studiu de Fezabilitate. Această chestiune, care este reglementată de HG 28, cu privire la conţinutul cadrul al unui Studiu de Fezabilitate, este o problemă de maximă importanţă pentru societatea românească. Şi eu subscriu la faptul că normele după care se execută SF-urile ar trebui revizuite. Această problemă trebuie lăsată în mâna experţilor, la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Ministerului Transporturilor. O echipă de experţi trebuie să gândească un act normativ din perspectiva estimării valorilor medii. Astfel, foarte multe lucruri care stârnesc patimi politice şi foarte multă suspiciune să fie mai temperate ca urmare a unui suport ştiinţific cu mai multă acurateţe”, sublinia Silvian Ciupercă.
O altă intervenţie a avut-o consilierul Ion Vede, care s-a referit în special la măsurile care ar trebui luate pentru stabilitatea acestor drumuri în cazul unor inundaţii.
„În urmă cu patru ani am avut inundaţii în amonte de Slobozia care au afectat suprafeţe foarte întinse dar şi unele drumuri naţionale. În momentul în care am studiat SF-urile, am crezut că modernizarea acestor drumuri are în vedere inclusiv unele măsuri cu privire la conservarea stării de stabilitate a drumurilor care traversează albia majoră a râului Ialomiţa. Spre surprinderea noastră, aceste drumuri nu au în vedere, prin modernizare, preluarea eventualelor efecte ale unor inundaţii, în condiţiile în care cursul în amonte de Slobozia nu a fost supus unor lucrări de regularizare. Nu este un reproş, ci este un semnal de alarmă pe care încerc să-l trag cu privire la aceste drumuri supuse modernizării şi care traversează albia majoră a Ialomiţei. Podurile de peste albia minoră a râului Ialomiţa asigură scurgerea apelor în condiţii de normalitate, dar în cazul în care apa iese din albie, trebuie să luăm în considerare şi faptul că ea trebuie evacuată şi prin alte părţi, astfel încât terenul să fie recuperat cât mai repede”.
Deşi a dorit să se abţină de la comentarii cu privire la estimările din SF-uri, Ion Vede a întrebat doar dacă în condiţiile în care se păstrează aceste marje ridicate, după ce se termină lucrarea şi se observă că preţul prevăzut în SF nu a fost cheltuit la acel nivel, unde se redistribuie banii?
Răspunsul a fost dat tot de către preşedintele CJ, care a afirmat că „aprobarea indicatorilor tehnico-economici nu este dublată de o rectificare de buget care să prevadă, la o anumită linie bugetară, la capitolul reparaţii, modernizări, reabilitări drumuri, alocaţii financiare. Pentru că, ulterior acestei etape, noi purcedem la o licitaţie pentru proiectare şi execuţie, iar fila de buget care prevede alocări pe un an pentru acest capitol, este cu totul altceva. Niciodată nu se trec în buget sumele care sunt prevăzute de SF. Nu se trec decât sume mai mici, care pe urmă sunt corectate prin rectificări bugetare în funcţie de rezultatul licitaţiei şi încheierii unui contract de lucrări. Deci să nu aveţi nici o temere despre unde se duc banii. Acum aprobăm indicatorii tehnico economici, o idee, un angajament potenţial”.
Pentru acest drum, în afară de platforma drumului care are, împreună cu acostamentul, circa 8 metri, în categoriile de lucrări sunt prinse parcări şi staţii de autobuz, şanturi, podeţe, podeţe de acces în curţi, ziduri de sprijin, dar şi alte categorii de lucrări.
Discuţiile sunt create de fiecare dată pe marginea prevederilor unei hotarâri, care spune că Studiul de Fezabilitate se întocmeşte pe baza valorilor estimative.
Astfel că proiectanţii sunt acoperiţi, ei venind cu nişte valori, după care sunt modificate. Tot Hotărârea în cauză spune că aceste cantităţi de lucrări stabilite la SF sunt refăcute la faza de proiecte, care înseamnă o fază superioară şi sunt estimate din nou cantităţile şi valoarea. După licitaţii, trebuie să se refacă devizul general, iar în deviz sunt trecute doar valorile cuprinse în urma licitaţiilor, şi nu valorile estimate la nivelul SF.
Una peste alta, consilierii au înţeles, însă vor urmări pe parcurs etapele acestei investiţii.

Alin Radu
Alin Radu
Dupa doi ani petrecuti in presa centrala (Prima TV si Evenimentul Zilei) am fondat reteaua de publicatii locale "Semnal". Astfel, in 2002 aparea ziarul Semnal in judetele Ialomita si Calarasi. Ulterior in portofoliul Grupului de Presa Semnal s-au mai adaugat si alte publicatii locale in judetele: Ilfov, Giurgiu, Dambovita, Prahova, Buzau, Arges si Olt. Cred cu tarie ca presa este cu adevarat cea de-a patra putere in stat. Conditia primordiala este sa fie presa adevarata. Sau asa cum imi place sa spun: "Presa trebuie sa serveasca cetatenii, nu guvernantii!"

Share articol:

Citiți și:

Disclaimer

„Grupul de Presa Semnal nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Aceste fonduri sunt de fapt ajutoare de stat mascate, cu ajutorul cărora Guvernul "cumpără" presa. Consider ca astfel de "ajutoare" distorsionează piața de media fiind o practică inacceptabila într-o societate democratică. In plus, reafirm faptul că Grupul de Presa Semnal nu are contracte cu partidele politice în afara campaniilor electorale. Campanie care, bineînțeles, va fi marcată corespunzător."
Alin Radu, Director general Grupul de Presa Semnal

Citește și:
Național/Internațional

Maia Sandu: Ne dorim o Românie puternică și europeană, care să rămână alături de Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat speranța ca,...

Cel mai puternic cutremur din 2025 în România. Seismul nu a produs pagube

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs sâmbătă...

Un urs a murit lovit de două mașini pe DN1, în județul Sibiu

Un urs a fost accidentat mortal, duminică, pe Drumul...

Semnal Magazin
SEMNAL

BANCURI CU POLITICENI

Sună o babă la ziarul Semnal. — Alo, Semnal? Am...

BANCURI CU BETIVI

Doi prieteni stau de vorbă. Unul dintre ei vorbește...

BANCURI CU BLONDE

La gară.- Nu vă supărați, pot să vă pun...

BANCURI CU AVOCAȚI

Inculpatul către avocatul său:- Dacă scap cu șase luni,...

BANCURI CU 112

Doi vânători merg cu puștile prin pădure.Deodată unul din...

BANCURI CU POLIȚIȘTI

Un poliţist este la pescuit.Pescuieşte vestitul peştişor de aur...

BANCURI DIN ARMATA

- Asculta la mine, soldat! Daca n-ai bea atata,...

BANCURI CU ARDELENI

Domn judecător, aș vre să divorțez de muiere, așe,...