Muzeul Naţional al Agriculturii a participat, recent, în calitate de partener, la prima ediţie a Festivalului Vlăsiei, manifestare complexă, organizată la iniţiativa primarului Andrei Filip, de Consiliul local şi Primăria comunei Moara Vlăsiei, din judeţul Ilfov, localitate atestată documentar la anul 1622. Sărbătoarea a adunat, pe Platoul-canton Moara Vlăsiei aproape 5.000 de persoane, locuitori ai satelor componente şi din localităţile învecinate, dar şi din Bucureşti. Înainte de a asista la spectacolele susţinute de copii şi de artişti de renume, cei prezenţi au vizitat mai întâi expoziţiile Muzeului Naţional al Agriculturii organizate în locaţii simbolice pentru orice aşezare românească: la Palatul Ghica din satul Căciulaţi (construit între anii 1830-1834, într-un stil sobru romantic de factură neoclasică, cu trei niveluri: demisol, parter şi etaj, palatul este situat într-un parc cu arbori bătrâni, o grădină încântătoare şi un lac frumos; a fost reşedinţa de vară a lui Alexandru Dimitrie Ghica, primul domn regulamentar la Bucureşti, între 1834-1842) – expoziţia de pictură „Lelia Urdărianu – Ferma Model Perieţi“; la biserica „Sf.Dumitru” din satul Canela (aflată în curs de renovare) – expoziţia de acuarelă Vespasian Lungu – „Vetre de sihăstrie“ şi la casa bătrânească a profesorului Filip Grigore Lupu (construită cu peste 200 de ani în urmă, din pământ şi acoperită cu stuf) – expoziţia foto-documentară „Industrie casnică textilă“.
Ca şi la alte manifestări unde MNA a fost prezent, cea mai mare atracţie au constituit-o expoziţiile „Povestea ţestului“, însoţită de demonstraţii practice de copt pâine la ţest, care a fost împărţită mulţimii de curioşi care aştepta nerăbdătoare să-i afle gustul, şi „Drumul către pâine – arie de treierat cu maşini agricole de epocă“ – unde copii, tineri, adulţi şi bătrâni au ţinut să urce pe tractorul Lanz Bulldog, să vadă cum arde focul în locomobil şi cum funcţionează batoza, iar cei mai bătrâni au urcat în car şi au urcat snopii de paie pe batoză, retrăind astfel un fragment din tinereţe, când o asemenea lucrare o făceau în fiecare vară. Mulţi dintre vârstnici s-au regăsit şi în expoziţia foto-documentară „Agricultură tradiţională”.
Un interes aparte a stârnit privitorilor alegoria la mitul lui Vlad Ţepeş, care începe în Codrii Vlăsiei. În 1456, acesta îl învinge pe rivalul său, Vladislav Dan, la Târgşor, în liziera codrilor, îl trage în ţeapă şi se înscăunează pe tronul Ţării Româneşti. Insultat, Sultanul Mahomed al II-lea trimite un detaşament condus de begul de Nicopole să captureze „rebelul“. Otomanii sunt prinşi în capcană şi traşi în ţeapă, tot în aceşti codri.
În ţepele ridicate pe Platoul-canton Moara Vlăsiei, în ziua de 14 iunie 2009, au fost trase relele societăţii contemporane: minciuna, hoţia, lenea, lăcomia, curvăsăria, sărăcia, blatul, beţea, şomajul, trădarea, şpaga, corupţia, criza economică, ratele mari la bănci, vrăjeala electorală. Pentru cei care ştiu şi alte comportamente umane ce trebuie trase în ţeapă a fost lăsat şi un loc „rezervat“.
Festivalul Vlăsiei s-a încheiat cu recitalul susţinut de Irina Loghin şi un superb foc de artificii.
Cele mai citite
