Mircea Coşea contestă decizia de transformare a INA într-o direcţie a ANFP

În ultima perioadă de timp asistăm din ce în ce mai mult la o politizare a tot şi toate. Oare cu INA se doreşte acelaşi lucru? Ce se doreşte de fapt? Centralizarea sau descentralizarea? Reducerea funcţionarilor publici sau angajarea lor în funcţii publice? Perfecţionarea administraţiei publice de către instituţiile create de stat sau altceva? Centrele funcţionează pe o piaţă liberă concurenţială faţă de firmele particulare care au o plajă mult mai mare de formare, acestea fiind create numai pentru sectorul administraţiei publice locale.
Printr-un comunicat de presă trimis la redacţie, directorul General al Institutului Naţional de Administraţie, Mircea Coşea, contestă desfiinţarea acestei instituţii, prevăzută în proiectul de lege referitor la măsurile de reorganizare a unor autorităţi şi instituţii publice. El consideră proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei drept anti-european şi în contradicţie cu măsurile guvernamentale anticriză. Mircea Coşea susţine că înfiinţarea institutului a fost o cerinţă a Uniunii Europene, ca o condiţie de aderare a ţării noastre, ca o măsură de îndeplinit în cadrul procesului de negociere pentru aderare. Totodată, Coşea a precizat că UE a acordat statului român fonduri de peste 10 milioane de euro pentru dezvoltarea şi întărirea capacităţii administrative a institutului, iar în prezent INA beneficiază de un program PHARE în valoare de 1.774.000 de euro. În condiţiile în care INA se desfiinţează România trebuie să ramburseze U.E., în termen de câteva luni, cel puţin 10.500.000 Euro.
„Am luat această hotărâre pentru a vorbi despre poziţia pe care o are Guvernul în legătură cu reforma în administraţie şi despre situaţia care se crează la nivelul Institutului Naţional de Administraţie, care, conform legii de înfiinţare, este un institut de interes naţional, cu personalitate juridică sub patronajul Primului Ministru, creat pe legislaţie europeană. Vreau să vă spun că această reformă care se întrebuinţează atât de puternic peste tot, este o reformă care, după părerea mea, se face într-o manieră care nu are în vedere aspectul calitativ al problemei, şi anume că România are nevoie de o reformă în administraţie care să ridice nivelul calităţii administraţiei româneşti care nu ar trebui să aibă în vedere aspectele procentuale, cantitative al unor economii de salarii, şi că ideea pe care am avut-o şi pe care am prezentat-o public încă din anul 2005 în legătură cu necesitatea reformării administraţiei, se poate controla în ceea ce am scris, în ceea ce am vorbit, era cu totul alta, şi anume că România are nevoie de o reformă instituţională, care să fie făcută în consens cu metodele şi modelele europene, aşa cum ea se desfăşoară în prezent în ţări ca Franţa, Grecia, Italia sau Belgia şi care să aibă în primul rând ca scop păstrarea elementelor care duc România spre modernizare. După ce am încercat prin toate mijloacele, pe parcursul unei luni de zile, începând cu data de 4 august, să informez conducătorii acestei ţări, de la nivelul Primului Ministru până la nivelul secretarilor de stat dar şi al vice-prim ministrului Dan Nica, cel care are în structura ministerului şi INA, despre ceea ce se întâmplă şi ceea ce se poate întâmpla în viitor prin desfiinţarea acestui Institut am considerat că trebuie să vă aduc la cunoştinţă şi dumneavoastră, mass-media, tot ce se întâmplă. Nu m-am adresat întâi presei, am respectat legile unei politici democratice adevărate şi corecte, aceea ca pe linie ierarhică să semnalez ceea ce am de semnalat. Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că sunt într-o situaţie de mare dezamăgire faţă de ceea ce numim noi în România democraţie şi o guvernare corectă, pentru că până la această dată nu am primit nici un răspuns de la absolut nimeni, nu am fost chemat la nici o discuţie de absolut nimeni, nu am fost consultat niciodată cu ceea ce înseamnă INA şi  desfiinţarea ei. Nimeni, nici dl. Nica nu m-a chemat la vreo discuţie, nu mi-a telefonat nici măcar un minut să mă întrebe ce părere am, ce pot să fac, ce putem să facem sau cum ar trebui să facem. Ceea ce ştiu despre această măsură este venit pe fax de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi priveşte desfiinţarea acestui Institut şi transformarea lui într-o direcţie în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Faţă de această situaţie eu aş vrea să adresez prin mass-media o rugăminte unor instituţii şi persoane pentru a aduce argumente în favoarea acestei măsuri. Pe parcursul acestei luni eu am adus argumente care să explice importanţa Institutului şi a locului lui în sistemul european, elemente pe care o să le prezint în continuare.
În primul rând INA este un Institut Naţional de importanţă publică, cu personalitate juridică, creat pe legislaţia europeană, şi care se autofinanţează, astfel el nu intră în categoria celor care mănâncă de la buget, ci a celor care furnizează bani la buget. De la înfiinţare INA a vărsat în fiecare an sume importante de bani. În al doilea rând, fiind înfiinţat pe legislaţie europeană, ca o condiţie a aderării şi integrării, INA a primit încă de la înfiinţare din 2001 şi până în prezent fonduri comunitare destinate organizării şi funcţionării, aşa cum prevede Tratatul de Aderare. Aşa cum reiese din documentele Ministerului de Finanţe, în condiţiile în care INA se desfiinţează Bugetul României trebuie să ramburseze U.E., în termen de câteva luni, cel puţin 10.500.000 Euro. Acest lucru îl consider ca fiind o subminare a economiei naţionale, în condiţiile crizei actuale, a cifrelor absolut catastrofale pe care le-a prezentat Ministrul Pogea, în condiţiile în care MAI nu are bani pentru salariile poliţiştilor, nu există posibilităţi de alimentare nici măcar cu benzină a maşinilor poliţiei, ca să rambursezi fonduri comunitare în condiţiile astea e o crimă. Ar trebui ca fiecare ban să fie gestionat să ne ajute să trecem criza, nu să pierdem bani din motive neîntemeiate.
În al treilea rând, pentru mass-media s-au prezentat cifre INA care nu corespund cu realitatea. Pe 12 august, dl. Nica, după şedinţa de guvern, a declarat că la INA trebuie tăiate 176 de posturi, iar INA nu are decât 86 de posturi, mai mult de atât la acea dată Ministerul nu ştia situaţia exactă pentru că abia pe 31 august ni se cerea de la Minister situaţia posturilor.
Prin decizia lui Dan Nica, INA devine o direcţie în cadrul ANFP,  care prin această măsură se măreşte ca ştat cu încă 50 de locuri, creşte, iar această agenţie este bugetară, nu aduce bani la buget ca INA, patrimoniul INA este de 20 – 25 de ori mai mare ca al ANFP, care nu ştim ce rol mai are acum în România, el a avut un rol în aderare. Este de neînţeles cum această reformă măreşte numărul agenţiilor care iau bani de la buget şi îi scoate din joc pe cei ce aduc bani la buget.
Daţi-mi voie să mă îndoiesc în mod public de justeţea acestei măsuri şi, pentru că eu am prezentat argumente în favoarea menţinerii acestui Institut care este singura instituţie europeană din România care are dreptul şi calitatea de a acorda certificate Înalţilor Funcţionari Publici, cer public să mi se dea argumente pentru desfiinţarea INA de la următoarele persoane: în primul rând de la domnul Dan Nica, cu care nu am avut nici o discuţie în patru luni, cer acelaşi lucru domnului Cătălin Baba, Şeful Cancelariei Primului Ministru, cel care este artizanul acestei reforme, şi de la domnul Hinţea, Secretar de Stat la Cancelaria Primului Ministru, care răspunde de administraţie şi de INA, şi unui bun prieten pe care îl stimez, domnului Vasile Puşcaş, Ministrul însărcinat cu Afacerile Europene, să-mi răspundă de ce nu a luat o poziţie la memoriul pe care i l-am trimis în legătură cu efectele negative pe care desfiinţarea INA le va avea în relaţia României cu U. E.“ (Marga Culea)