Cu prilejul Zilei Internaționale a Profesorului, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a lansat un avertisment dur privind situația actuală a României, pe care o descrie drept „critică și fără precedent”. Potrivit acestuia, anul 2025 este „probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”, fiind marcat de crize politice și economice interne, dar și de tensiuni externe, în contextul războiului din apropierea granițelor și al schimbărilor majore din arhitectura globală.
„În România trăim acum un an dificil pentru educaţie şi pentru societatea românească în ansamblu (…). Crizele interne politice şi economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniţă, al unor atacuri hibride asupra ţării şi al unor crize internaţionale legate de reaşezarea ordinii mondiale”, a declarat ministrul.
În acest context, Daniel David a propus semnarea unui Pact Național pentru „Deceniul Educației și Cercetării” (2026–2036) — un document strategic menit să asigure stabilitate și continuitate în cele două domenii esențiale pentru dezvoltarea țării.
Pactul ar urmări trei obiective majore:
- Creștere bugetară constantă – începând cu 2026, finanțarea educației și cercetării ar urma să crească anual, atât nominal, cât și ca procent din PIB.
- Unitate instituțională – educația și cercetarea ar trebui să rămână sub aceeași autoritate, pentru o viziune coerentă asupra societății bazate pe cunoaștere.
- Aliniere la standarde internaționale – politicile publice să urmeze modelele UE și OECD, cu obligația de a justifica public eventualele abateri.
Ministrul a subliniat că, deși a fost nevoit să accepte măsuri fiscal-bugetare restrictive, a făcut-o pentru a proteja salariile și bursele din sistem. Pe termen mediu, obiectivul său este construirea unui sistem salarial echitabil, în care profesorii debutanți să pornească de la salariul mediu brut pe economie, iar până în 2030, România să aloce 15% din bugetul național pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
„Preocuparea mea este ca oamenilor educaţiei să le fie bine într-un nou sistem educaţional, nu în cel actual, care generează niveluri de analfabetism funcţional ce ne paralizează ţara (…). Trebuie să reformăm paradigmatic educația pentru a nu deveni o civilizaţie eşuată sub obscurantism şi o colonie tehnologică sau ştiinţifică”, a mai afirmat Daniel David.
Apelul său la unitate și responsabilitate vine într-un moment în care presiunea bugetară, schimbările sistemice și instabilitatea politică pun în pericol dezvoltarea sustenabilă a educației și cercetării din România.
