După ce în spațiul public au circulat zvonuri că Istoria și Geografia vor dispărea din curricula liceală, Ministerul Educației a intervenit cu clarificări, spunându-le celor îngrijorați că acestea nu au fost eliminate, ci doar „reconfigurate” pentru a fi mai flexibile și adaptate profilului fiecărui elev. Așadar, să fie limpede: nu mai există un „caracter obligatoriu” unic pentru toți, dar aceste discipline sunt, în continuare, parte integrantă a educației.
Istoria României rămâne relevantă, dar nu obligatorie în clasa a XII-a
Bogdan Cristescu, secretarul de stat din Ministerul Educației, a respins ideea că Istoria României ar dispărea complet din liceu. Ba mai mult, a explicat că Istoria va continua să fie studiată, dar va fi reorganizată, cu o adaptare specifică noilor planuri-cadru care vor intra în vigoare pentru elevii aflați acum în clasa a VII-a. Așadar, dacă elevii vor să studieze Istoria în detaliu, pot face acest lucru, dar nu va mai fi o materie impusă pentru toți. Istoria rămâne o disciplină esențială la profilul umanist, fiind integrată în curriculumul flexibil, cu ore alocate în funcție de opțiunile elevilor și deciziile școlii.
Geografia nu a dispărut, dar își ajustează locul în planurile liceale
Geografia, una dintre materiile care a stârnit cele mai multe controverse, rămâne obligatorie în clasele a IX-a și a X-a, dar la clasele a XI-a și a XII-a devine alegere. În profilul umanist și în filiera tehnologică, aceasta va fi disponibilă prin curriculumul flexibil, ceea ce înseamnă că elevii vor putea studia Geografia în funcție de interesele lor și ale școlii. La profilul tehnologic, orele de Geografie vor scădea, dar vor fi suplimentate cu cursuri de Geografie economică și Geografie a serviciilor, axate pe nevoile specializate ale elevilor.
Limba latină și Literatura universală: opțiuni mai flexibile
Și pentru Limba latină și Literatura universală, Ministerul Educației promite mai multă libertate pentru profesori. Aceste materii nu vor mai fi limitate de o programă unică, iar școlile vor avea posibilitatea de a le include în oferta educațională, cu un număr variabil de ore (16-26 pe parcursul liceului). Așadar, flexibilitatea devine cuvântul cheie, elevii având acum o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor pe care le consideră relevante.
O reformă timidă, dar totuși o reformă
În timp ce noile planuri-cadru își propun să ofere mai multă flexibilitate, întrebarea rămâne: oare chiar asta își doresc elevii și părinții? Sau această “flexibilizare” este doar un pretext pentru a reduce numărul de ore și pentru a face loc unor “discipline de specialitate” care pot fi mai ușor gestionate în contextul unei reforme educaționale care încă nu răspunde nevoilor reale ale elevilor?
Oricare ar fi răspunsul, ministrul Educației subliniază că aceste schimbări fac parte dintr-un proces mai amplu, care vizează reforma educațională, cu adaptarea continuă a programelor școlare și formarea cadrelor didactice. Totuși, până atunci, elevii trebuie să se acomodeze cu un sistem care se vrea mai flexibil, dar care ridică mai multe întrebări decât răspunsuri.
