Cea mai mare problemă nu este regionalizarea, ci transferul de competenţe către municipiu, oraş, judeţ, iar acest proces trebuie să se facă în paşi, pe măsură ce adminstraţia creşte capacităţile sale administrative, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, prezent luni, 17 iunie, la o masă rotundă privind regionalizarea.
”Cel mai important lucru în procesul de regionalizare este ce transferăm, din ce bani şi cât de pregătită este administraţia românească să preia aceste probleme. Este un grad mai mare de perfecţionare la nivel central decât la nivel local. Trebuie măsurat, trebuie făcute analize. Acest proces, dacă nu reuşeşte, stricăm şi ce avem. Trebuie făcut cu mare atenţie şi chiar dacă am apucat să spunem că facem regionalizare, descentralizare, Constituţie, e bine să tăiem o singură dată’, a subliniat Petrache.
Primarul oraşului Piteşti, Tudor Pendiuc, a spus că ”politica paşilor mărunţi” este cea mai potrivită, în condiţiile în care nivelul de aşteptare al populaţiei este extrem de mare.
‘Tot vorbind de aceste noţiuni, nu vedem rezultate palpabile. Este nevoie să luăm legislaţia existentă şi modificată cu problemele pe care le avem, urmând ca deciziile mari de descentralizare să se facă într-o altă etapă. Când vorbim de centre regionale, de capitale, trebuie să vorbim de gradul de suportabilitate’, a arătat Pendiuc.
El a pledat pentru procesul de regionalizare, dar a subliniat că este nevoie de un calendar care să fie respectat. Totodată edilul el a atras atenţia asupra ”proastei salarizări din sistemul administraţiei şi a deprofesionalizării specialiştilor. ”Nu pot să plătesc un om foarte bun cu zece milioane de lei’, a punctat Pendiuc.
Fostul primarul al municipiului Satu Mare, Iuliu Ilieş, expert din partea UDMR, a fost de părere că discuţia cu privire la regionalizare ar trebui să înceapă de la două întrebări de fond: de ce va fi noul sistem descentralizat mai ieftin, de ce va costa mai puţin, şi cum pot aceste noi regiuni, dacă au capacitate administrativă, să gestioneze mai bine potenţialii bani europeni, începând din anul 2014.
‘Trebuie să optimizăm cheltuielile administrative, pe baza unor structuri noi, şi să aducem bani europeni pentru a crea o dezvoltare pe plan naţional. S-a vorbit şi se vorbeşte cu privire la regionalizare şi este un haos. Nu pentru cetăţeanul de rând, pentru specialişti. Dacă dispar consiliile judeţene şi rămân primăriile de municipii şi de comune, poate fi mai ieftin’, a spus Ilieş.
Marius Bostan, broker de finanţare pentru autorităţi locale, a arătat că necunoaşterea sistemului poate duce la erori foarte mari. ‘Ar fi mai ieftin să avem regiuni, dar a văzut cineva o cifră, cu cât creşte costul sau scade. Cine îşi asumă această responsabilitate?’, a întrebat retoric Bostan.
El a menţionat că se impune ca aceste probleme strategice să devină cuantificabile, înainte de a fi operaţionale. ‘Nu putem operaţionaliza dacă nu detaliem înainte. Discuţia trebuie pusă, pornind de la scop, de la obiective. Regionalizarea nu e decât un instrument, ea nu e un scop în sine’, a precizat vorbitorul.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a organizat luni o masă rotundă privind regionalizarea la care au fost invitaţi să participe şefi ai administraţiilor locale şi centrale, pentru a estima impactul procesului asupra calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice de interes local.
Conform datelor furnizate de IPP, fiecare viitoare regiune a României se aşteaptă la investiţii în serviciile publice locale de cel puţin 1,5 miliarde de euro.
Puţin peste jumătate din populaţia României (aproximativ 11 milioane de locuitori) are în prezent acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin de jumătate (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care s-au contractat aproximativ 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale), conform IPP.
Investiţii comparabile ca volum financiar se aşteaptă şi pentru restul de peste opt milioane de români, preponderent din mediul rural, în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2014-2020, aceasta fiind, în opinia IPP, miza reală a procesului de regionalizare din România.
În medie, 250 de milioane de euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă-canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste zece miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007-2013). Din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară, dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la aproximativ 1,5 miliarde euro.
‘În raport cu aceste sume importante, considerăm că este dreptul oricărui cetăţean să fie informat în această perioadă, înainte să i se ceară să participe la alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ne şi spune că se va întâmpla în Decembrie 2013) despre câte şi care dintre aceste servicii vor rămâne subordonate primăriilor, respectiv care vor fi preluate în coordonare/subordonare de noile structuri regionale, câte din cele recent subordonate consiliilor judeţene vor forţa păstrarea judeţelor între viitoarele paliere administrative’, adaugă IPP.
AGERPRES
