Patronul InterAgro isi trimite salariatii sa ceara din strada gaze ieftine din productia interna. Primele actiuni: pichetari la Ministerul Economiei si la Palatul Victoria

Beneficiarul celui mai ieftin gaz din Ro­ma­nia, Ioan Niculae, ameninta ca inchide com­bi­natele chimice daca nu va fi prelungita prevederea legala prin care consumatorii intreruptibili, printre care se numara si el, sunt aprovizionati doar din productia interna.

Unul dintre cei mai bogati oameni din Roma­nia, patronul InterAgro Ioan Niculae, proprietarul celor mai multe combinate chimice din tara, isi trimite salariatii in strada sa ceara guvernului prelungirea dupa 31 octombrie a prevederilor legale prin care consumatorii intreruptibili pot primi gaze ieftine din productia interna. Revendi­carile au fost anuntate ieri de Achille Dutu, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie, si incepand de azi vor fi pichetate Ministerul Economiei si Palatul Victoria. „Consi­deram ca majorarea preturilor la gazele naturale pentru industria de ingrasaminte chi­mice va aduce deservicii uriase sistemului econo­mic national si va determina pierderi semni­fi­cative bugetului statului“, se arata intr-un co­municat semnat de Achille Dutu si Ioan Cezar Coraci, presedintele federatiei patronale din industria chimica si petrochimica. Combinatele lui Niculae (Amurco, DonauChem, GaProChemical si Amonil) primesc de mai bine de un an gaze de la Romgaz  la un pret de 150-155 de dolari mia de metri cubi, comparativ cu pretul de cos pe care il aveau, de aproape 200 dolari/1.000 mc, in care era inclus si gazul venit din Rusia. In plus, acestea au fost beneficiarele unui discount de 30 dolari/1.000 mc, printr-un ordin dat de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu.

Originile sprijinului

Anul trecut, cand efectele crizei au devenit acute, importurile de gaze rusesti au reprezentat 15% din consumul intern, de la 25%-30%. Din acest motiv, Ministerul Economiei a promovat o ordo­nan­ta de urgenta prin care toti consumatorii intre­ruptibili sa fie alimentati cu gaze doar din productia interna pe parcursul anului 2009. Un consumator intreruptibil era definit atunci ca fiind un agent economic care are un consum de minimum 30 de milioane mc de gaz lunar, cu un contract valabil cu transportatorul national de gaze Transgaz, iar in momentul in care apar probleme in furnizarea gazelor naturale catre populatie isi intrerup acti­vitatea sau folosesc alt combustibil. Parlamentarii au amendat ordonanta si au aprobat o lege prin care accesul doar la gazul intern al consumatorilor intreruptibili se extinde pana in octombrie 2010. Pe lista intreruptibililor, in afara de InterAgro, au fost combinatul Azo­mures Tg.-Mures, controlat de turcii de la Transworld Fertilizers, si Electrocentrale Bucu­resti, producatorul de caldura al Capitalei.

Presiuni vechi

Practica  santajarii guvernantilor cu conce­dierea tuturor angajatilor este veche la Niculae. In ultimii ani el a cerut  acordarea de subventii pentru agricultori pentru achizitia de ingra­saminte chi­mice, insa fara niciun rezultat. Anul trecut, chiar a anuntat ferm ca  toate combinatele sale vor fi inchi­se si ca pune la dispozitia guvernului 6.700 de someri. Singurele actiuni ale sale s-au rezumat insa la inchiderea temporara a acestora. Unul din­tre combinatele aflate in grupul InterAgro, Amonil Slobozia, are o situatie mai speciala, in sensul ca in cativa ani a fost deposedat de principale active de catre un offshore din Belize, Riverside Develop­ment, in urma unei datorii. Respectivul offshore are aceeasi adresa cu firmele Jovline si Zalois, care controleaza 50,4% din Amonil si sunt detinute de Ioan Niculae. Scurgerea activelor catre Riverside a fost urmata de exodul angajatilor de la Amonil ca­tre o companie de aprtament, detinuta de off-­shore-ul din Belize, Chemgas Holding Corpora­tion. Un comunicat al combinatului de la Slobozia remis Bursei de Valori Bucuresti anunta ieri ca, „de la inceputul lunii octombrie 2010, o parte din salariatii Amonil au denuntat, din proprie vointa, in conformitate cu prevederile legale, contractul de munca individual, urmand a se angaja la Chemgas Holding Corporation, proprietarul activelor de productie de pe platforma“. Miscarea lui Niculae duce la controlul absolut asupra Amonil.

Cine consuma gaz ieftin

InterAgro si Azomures ard jumatate din gazul de la Romgaz. Mare parte din productia de ingrasaminte a acestor combinate merge la export, astfel incat prin subventiile mascate acordate statul roman sprijina agricultura altor tari. Dutu si Coraci sustin ca, in lipsa prelungirii acestor masuri, vor ramane pe drumuri 10.000 de salariati. La combinatele InterAgro sunt angajate in jur de 6.500 de persoane.

Amonil, placa turnanta in afacerile cu gaz ieftin derulate de Ioan Niculae

Cum au fost pacaliti suedezii de la East Capital de baronul gazelor in „schema“ Amonil.  Un mare investitor strain de pe BVB este tinut captiv la combinatul din Slobozia Mai multe off-shore-uri infiintate in Belize au reusit in mai putin de trei ani sa puna mana pe cea mai mare parte din activele unuia dintre cele mai mari combinate de ingrasaminte chimice din Romania, Amonil Slobozia. Toate aceste societati au o singura adresa si un singur proprietar: Ioan Niculae.

Ceilalti actionari ai Amonil se uita neputinciosi si, in cazul unui eventual faliment, nu vor putea recupera mai nimic.

La mijlocul anului 2008, un vehicul de investitii inregistrat in Cipru, Salink Limited, controlat de grupul suedez East Capital, intra in actionariatul combi­natului Amonil Slobozia, prin achizitia a 14,31% din capital, intr-un moment cand o actiune ajunsese la un nivel maxim, de 0,08 lei. Pana acum, valoarea unei actiuni Amonil a scazut cu aproape 80%, iar principalele active ale combi­na­tului s-au scurs catre compania Chemgas Holding Corpora­tion, controlata de un off-shore din Belize, Riverside Develop­ment Limited. Acesta din urma este inregistrat la o adresa la care figureaza alte doua societati: Jovline si Zalois, care impreuna aduna 50,4% din Amonil. In spatele Jovline si Zalois sta omul de afaceri ro­man Ioan Niculae, patronul InterAgro si beneficiarul celui mai ieftin gaz natu­ral din Romania. Dovada contro­lului celor doua off-shore-uri o reprezinta o hotarare de guvern publi­cata in Monitorul Oficial in decem­brie 2009, care enumera consumatorii intre­rup­tibili de gaze naturale din Romania. Printre acestia se afla si InterAgro, cu sase combinate, inclusiv Amonil.

De unde vin problemele investitorilor

Fondul de administrare a inves­ti­tiilor East Capital a intrat pe piata romaneasca in 2004, intr-o perioada de avant al economiei autohtone. In cativa ani plasamentele suedezilor au depasit valoarea de 100 de milioane de euro, astfel incat au devenit printre cei mai mari investitori de pe Bursa de Valori Bucuresti. Principalele tinte ale fondului au fost SIF-urile, dar si societati consi­de­rate cu potential de dezvoltare, precum Condmag sau Amonil. La Slobozia, suedezii au descoperit imediat dupa ce au intrat in actionariat ca sunt martorii unor jocuri  greu de inteles.

Reprezentantii East Capital sustin ca au aflat de un contract incheiat intre InterAgro, holdingul lui Niculae, si Amo­nil, controlata indirect de acelasi om de afaceri, prin care InterAgro furniza com­binatului gaz metan necesar productiei de ingrasaminte la un pret care asigura costurile de productie si o cota de profit de 5%-10% pentru Amonil. „In schimbul acestor servicii, InterAgro primea toata productia de ingrasaminte a Amonil, astfel incat Amonil nu putea sa benefi­cie­ze de cresterea preturilor in­gra­­sa­min­telor, atat pe piata locala, cat si pe pietele internationale, transfor­man­du-se practic dintr-o societate de pro­ductie si vanzare ingrasaminte intr-o societate proce­satoa­re de gaz metan”, sustin reprezentantii East Capital. Acest contract, afirma sursa men­tio­nata, nu a fost supus aprobarii actiona­rilor si nu a fost trimis spre informare Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Ca atare, actionarul Salink a cerut sanctionarea celor  care au „pagu­bit” combinatul – reprezentantilor Jov­line si Zalois si directorilor com­­binatului, demers ramas fara rezultat.

Legati de maini

Suspiciunile legate de persoana care sta in spatele celor doua off-shore-uri prind din ce in ce mai mult contur si, in primavara anului trecut, Salink solicita CNVM sa oblige Jovline si Zalois sa faca oferta publica de preluare obligatorie, dat fiind faptul ca au dobandit o pozitie de control de peste 33,33% si ca exista ele­mente care arata ca sunt deti­nu­te de ace­lasi actio­nar. CNVM a sanc­tionat Jovline si Zalois, insa oferta publica inca nu a fost dema­rata. Pe acest fond intra in joc un al treilea off-shore, Riverside Develop­ment, care cumpara o datorie de 58,73 mili­oa­ne de lei pe care Amonil o avea la fur­ni­zo­rul de gaze Distrigaz Sud (azi GDF-Suez). Creanta este transmisa unei companii, Chemgas Holding Corpo­ration, detinuta de Riverside si inre­gistrata intr-un apartament din Slo­bozia. Pentru ca datoria nu este platita, instan­ta hotaraste executarea silita a com­bi­na­tu­lui. In felul acesta, cele mai importante active ale sale: platforma de productie a ingrasa­min­telor, doua spatii comerciale, precum si bunuri imobile sunt scoase la licitatie si adjudecate de singurul parti­ci­pant – Chemgas Holding, adica exact cre­ditorul care ceruse executarea silita. Prin aceasta miscare, Niculae devine singurul stapan pe activele importante ale Amonil. „Daca maine se hotaraste sa in­chi­da combinatul, actionarii mi­no­ritari nu mai recu­pe­rea­za mai nimic”, spune un reprezentant al Salink Limited. Ofi­cia­lii sue­dezi acuza faptul ca nu au putut parti­ci­pa la licitatie deoarece nu i-a fost pu­sa la dis­po­zitie publi­catia de vanzare de catre exe­cutorul jude­cato­resc. Dupa in­tra­rea activelor in po­sesia Chemgas, con­ducerea com­bi­­na­tu­lui semneaza un con­tract de inchiriere a activelor pierdute pen­tru suma lunara de 1.200.000 plus TVA. Mai mult, Amonil este deposedata si de autorizatia de mediu, care ajunge, bineinteles, la Chemgas.

Principalele active ale Amonil s-au scurs catre Chemgas Holding Corporation, contro­lata de un off-shore din Belize, Riverside Develop­ment Limi­ted, inregistrat la o adresa la care figureaza alte doua societati: Jovline si Zalois, in spatele carora sta Ioan Niculae, patronul InterAgro.

Sursa: http://www.financiarul.com