Inima țăranului român bate la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia

Data:

Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia este un loc unic în România și unul dintre puținele de acest gen din lume, dedicat istoriei și evoluției agriculturii. Pe o suprafață de 3.866 de metri pătrați, muzeul găzduiește o colecție impresionantă de peste 9.000 de piese, care includ unelte, mașini agricole, instalații de arheologie industrială, mijloace de transport rurale, obiecte de uz casnic și gospodăresc, mobilier, ceramică, textile și multe altele.

Am vizitat instituția, cu ceva ani în urmă, prilej cu care l-am cunoscut și pe directorul acesteia, Răzvan Ciuca, din păcate, plecat dintre noi în 2018.

„Ţăranul român înseamă un plug şi un colind. Dacă vor dispărea toate piramidele din lume, tot va rămâne un plug pe undeva, cu care ţăranul va ara pământul. Eu cred că Dumnezeu, când a făcut lumea, a luat un plug de coarne şi aşa a început totul.” mi-a spus atunci Răzvan Ciucă, și n-am uitat asta niciodată. 

Răzvan Ciucă a fost un pilon al vieții culturale din Ialomița, un om dedicat întru totul prezervării și promovării patrimoniului cultural al României. O personalitate marcantă a culturii ialomițene, care și-a închinat viața pentru protejarea și promovarea istoriei, etnografiei, agriculturii și a tradițiilor străvechi.

De-a lungul carierei sale, Răzvan Ciucă a fost mai mult decât un simplu muzeograf; a fost profesor de istorie, etnolog, expert în patrimoniu și creator de instituții culturale. Unul dintre cei care, alături de Alexandru Vlădăreanu, Niculae Conovici și Crișan Mușețeanu, au pus bazele primei echipe de muzeografi ai Muzeului Județean Ialomița în anii ’70. Sub coordonarea lor, a fost realizată prima expoziție permanentă a muzeului, intitulată „Cultura populară din Ialomița”, o colecție de valoare inestimabilă care reflecta viața și tradițiile din Câmpia Bărăganului.

O moștenire inestimabilă

Răzvan Ciucă a avut un impact semnificativ asupra Muzeului Județean Ialomița, conducând această instituție în mai multe rânduri înainte de 1990 și într-o scurtă perioadă după 2001. Aici, a fost inițiatorul unor proiecte de cercetare, expoziții și sesiuni de comunicări științifice, contribuind la editarea colecției științifice „Ialomița – studii și comunicări”.

După 1990, Răzvan Ciucă s-a dedicat cu întreaga sa energie fondării și dezvoltării Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia, o instituție culturală unică, pe care a condus-o până la pensionare, în martie 2011. Aici, a creat un spațiu unde istoria agriculturii românești poate fi înțeleasă și apreciată de generațiile viitoare.
Moștenirea lăsată de Răzvan Ciucă este inestimabilă, el rămânând un deschizător de drumuri, un fondator de instituții culturale și un exemplu de dăruire și pasiune pentru cultura românească. Contribuțiile sale la conservarea și promovarea patrimoniului cultural vor continua să inspire și să ghideze viitoarele generații de muzeografi și oameni de cultură

Expoziția începe cu o reconstituire a unui sat tradițional românesc, unde vizitatorii pot admira unelte vechi, costume populare, fotografii de familie și batoze pentru treierat acționate de mașini cu aburi. Printre piesele de rezistență se numără tractoarele din secolul trecut, toate în stare perfectă de funcționare, restaurate în atelierul din incinta muzeului. Vizitatorii sunt încurajați să interacționeze cu exponatele, având permisiunea de a se urca la volanul tractoarelor sau în trăsuri și căruțe.

Scaunul lui Vasile Goldiș

Muzeul oferă și o bogată colecție documentară, incluzând fotografii, înregistrări audio și video, hărți și ilustrate poștale. O secțiune specială este dedicată personalităților din domeniul agriculturii, printre care și Aurelian P. Pană, fost ministru al Agriculturii, condamnat de regimul comunist pentru introducerea soiei în România. O piesă rară, cu care directorul muzeului se mândreşte, este chiar scaunul pe care stă la birou. Acesta a fost primit de la Ştefan Voitec şi a aparţinut, înainte, lui Vasile Goldiş. Celebrul scaun, împreună cu un birou sculptat şi o bibliotecă cu cristale de murano vor fi donate muzeului.

Un alt element inedit al muzeului este colțișorul unde sunt expuși bebeluși din pâine, creați de o mamă îndurerată din comuna Gheorghe Doja, care și-a pierdut toți copiii. Aceștia sunt oferiți de pomană în sâmbăta morților.

Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, prin eforturile directorului Răzvan Ciucă, a fost recunoscut la nivel național și internațional, primind numeroase premii și distincții, inclusiv „Meritul Cultural” în grad de ofițer. Acest muzeu nu este doar un loc de conservare a patrimoniului, ci și un spațiu de educație și reflecție asupra rolului agriculturii în istoria și identitatea națională.

Adresa: Mun. Slobozia, B-dul Matei Basarab nr. 10, 920031, jud. Ialomiţa, România

Dana Mateescu
Dana Mateescuhttps://revistatreispe.wordpress.com
Dana Fodor Mateescu este absolventă a Colegiului de Jurnalism, precum şi a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. A lucrat ca reporter de teren la Radio Uniplus, apoi la Radio 21. A urmat o perioadă bogată de colaborări la cotidienele centrale, ca reporter special – Național, Cronica Română, Adevărul, Dimineața, Gazeta de Sud, Libertatea, 7 Plus, Puterea, dar a scris și pentru revistele Academia Cațavencu, Plai cu Boi, Aspirina săracului, Singurul Atu, Claudia, Povești adevărate, Femeia, Lumea credinței, ș.a.. A debutat cu poezie în anul 2000, în Ziua literară, la cenaclul „Euridice”. A publicat mai multe volume de proză: - „Fetiţele din Cimitirul Roşu” - editura Mateescu; - „Povestiri din Bucureşti” - editura Cartea Românească; - „Tembelă până la moarte” - editura Cartea Românească; - „În pielea goală pe acoperișul fierbinte” - editura ROCART. Volume de poezie: - „Regele cu coroană de hârtie”; - „Poate că melcii au fost odată îngeri”. Cărți pentru copii: - „Inimioară de căţel”- editura Mateescu; - „Aventurile lui Bâz-Bâz cel isteţ” - editura Mateescu.

Share articol:

Citiți și:

Disclaimer

„Grupul de Presa Semnal nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Aceste fonduri sunt de fapt ajutoare de stat mascate, cu ajutorul cărora Guvernul "cumpără" presa. Consider ca astfel de "ajutoare" distorsionează piața de media fiind o practică inacceptabila într-o societate democratică. In plus, reafirm faptul că Grupul de Presa Semnal nu are contracte cu partidele politice în afara campaniilor electorale. Campanie care, bineînțeles, va fi marcată corespunzător."
Alin Radu, Director general Grupul de Presa Semnal

Citește și:
Național/Internațional

Atac cibernetic de amploare asupra rețelei interne a Gazprom. Sute de companii afectate

Un atac informatic de proporții a vizat infrastructura digitală...

Incendiu la magazinul Sir din București: zeci de persoane evacuate, traficul este afectat

Un incendiu a izbucnit vineri dimineață la un magazin...

Adolescent de 16 ani din București, acuzat de tentativă de omor și furt de 16.000 de euro

Un adolescent în vârstă de 16 ani din București...

Tragedie în lumea sporturilor extreme: Felix Baumgartner a murit în urma unui stop cardiac în timpul unui zbor cu parapanta

Felix Baumgartner, celebrul sportiv austriac cunoscut pentru saltul său...

Semnal Magazin
SEMNAL

Primul pui de zimbru născut în libertate în Munții Făgăraș

Fundația Conservation Carpathia din Brașov anunță un moment cu...

Incident în Pașcani: Un tânăr cercetat penal după ce a aruncat un pui de câine de la etaj

Polițiștii din Pașcani au fost sesizați joi seară, prin...

Cercetătorii cer interzicerea metodei de asfixiere a peștilor, considerată dureroasă

Un studiu recent realizat de cercetători de la Welfare...

Gura Portiței Resort își redeschide porțile în locația sa unică, după o investiție de 10 milioane de Euro

Gura Portiței Resort, locul legendar situat la granița dintre...