În București, riscul seismic al clădirilor este o problemă acută, dar soluțiile de consolidare avansează lent din cauza lipsei de finanțare și coordonare, potrivit declarațiilor lui Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Conform datelor actuale, doar pentru 2.000 de clădiri sunt disponibile informații clare, deși estimările Băncii Mondiale indică faptul că aproximativ 20.000 de clădiri din Capitală ar necesita consolidare.
În ultimele trei decenii, administrația locală a reușit să consolideze doar 30 de clădiri cu risc seismic din fonduri publice, cu recuperarea ulterioară a costurilor de la proprietari. Munteanu a atras atenția că, în acest timp, fondurile pentru consolidare au fost alocate în mod nesistematic și „pompieristic”, fiind aplicat principiul „primul venit, primul servit” în locul unei strategii integrate.
Deși, din 2022, Bucureștiul a devenit eligibil pentru finanțare prin programe naționale și europene, suma alocată rămâne mult sub necesitățile orașului: doar 60 de milioane de euro au fost contractate pentru București dintr-un total de 300 de milioane la nivel național.
Această situație subliniază necesitatea unei coordonări mai eficiente și a unei creșteri semnificative a bugetului dedicat consolidărilor, astfel încât orașul să poată face față riscului seismic major pe care îl prezintă numeroase dintre clădirile sale.
