Noua structura teritorial-administrativa a Romaniei va cuprinde doar 8 judete, pe granitele actualelor regiuni de dezvoltare.
Totul este acum la nivel de proiect de lege pentru care guvernul urmeaza sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului, pana pe 30 iunie, potrivit Agerpres.
Odata cu legea, care prevede noua impartire teritoriala a tarii, Guvernul isi va asuma raspunderea si pe legea minoritatilor nationale.
In acest fel, Executivul doreste sa isi asigure voturile parlamentarilor UDMR, dar si pe cele ale parlamentarilor minoritatilor, pentru sustinerea legii reformei administrative.
Actul normativ, aflat pe masa guvernului, nu a stabilit deocamdata criteriile dupa care vor fi desemnate resedintele noilor judete.
Cel mai probabil, titulatura noilor judete va tine cont de denumirea istorica a zonelor.
Judetul Bucuresti va cuprinde regiunea Bucuresti-Ilfov.
Judetele din regiunea de dezvoltare nord-est, respectiv Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Neamt si Bacau ar putea deveni judetul Moldova Nord.
Judetul format din regiunea de dezvoltare sud-est (Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau si Constanta) se va numi Moldova Sud.
Judetul Muntenia va cuprinde judetele din regiunea de dezvoltare Sud Muntenia (Prahova, Dambovita, Arges, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman) iar judetul Oltenia va ingloba regiunea de dezvoltare regionala Sud Vest Oltenia (Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt si Dolj).
Judetul Banat va avea granitele pe actuala regiune de dezvoltare regionala Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) iar judetul Crisana va fi infiintat pe actuala structura a regiunii de dezvoltare nord-vest (Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj). \
O problema inca nerezolvata este a denumirii judetului din regiunea centru, care cuprinde Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov.
Potrivit actului normativ, presedintele consiliului judetean ar urma sa fie secondat tot de doi vicepresedinti, ce vor fi alesi din randul consilierilor judeteni.
Pe de alta parte, actualele consilii judetene ar urma sa fie desfiintate, iar majoritatea prerogativelor ar urma sa fie transferate catre consiliile locale si catre prefecturi.
De asemenea, prefecturile din actualele judete ar urma sa fie transformate in oficii prefecturale, urmand sa existe o singura prefectura condusa de un prefect, in municipiul resedinta de judet.
Si actualele directii deconcentrate isi vor pierde personalitatea juridica si vor primi denumirea de servicii sau birouri ale institutiilor deconcentrate din resedintele judetene.
Guvernul ar intentiona sa isi asume raspunderea pe noul act normativ pana la finalul actualei sesiuni parlamentare, sau cel tarziu la inceputul viitoarei sesiuni parlamentare, astfel incat alegerile locale din 2012 sa se desfasoare pe noile structuri teritorial-administrative, informeaza Agerpres.