À toi!
“De pierzi sau învingi ce-i pasă iubirii
Când cel ce-a învins e singur şi trist!” Mihaela Runceanu – Iartă
Este incredibil cum dragostea te poate înălța, dar tot ea te poate prăbuși în cele mai adânci și negre abisuri. O inimă îndrăgostită este un câmp de bătălie – o luptă continuă între rațiune și sentimente, între dorința de a merge mai departe și nevoia de a te întoarce în brațele celui care te-a rănit.
Îți simți inima strânsă, ca într-un nod pe care nu-l poți desface. Îți amintești fiecare zâmbet, fiecare moment în care ai simțit că nimeni și nimic nu te-ar putea răni, și totuși, iată-te aici… cu sufletul în bucăți, simțind durerea fiecărui cuvânt nespus, fiecărei promisiuni încălcate.
Dar dragostea nu este niciodată simplă. Ea îți cere să iubești necondiționat, să accepți imperfecțiunile, să vezi dincolo de greșeli. Și atunci te întrebi: pot să iert? Și nu este o întrebare ușoară, pentru că te frământă ideea că iertarea nu înseamnă să uiți, ci să accepți. Să accepți că cel de lângă tine a greșit, dar să crezi că iubirea voastră merită o a doua șansă.
Este o luptă între orgoliu și iubire, între frică și curaj. Ai vrea să fugi, să lași totul în urmă și să te protejezi, dar în același timp, o voce șoptită din adâncul inimii tale îți spune să încerci din nou. Și cum ai putea să ignori această voce, când ea e hrănită de amintirile frumoase, de promisiunea că veți fi mereu unul lângă celălalt?
A ierta nu este un semn de slăbiciune, ci de forță. Este dovada că dragostea ta poate înfrunta orice furtună. Poate că astăzi, iertând, îți vei vindeca sufletul. Poate că iertând, îi vei da celui drag șansa să te iubească mai profund, mai sincer, mai frumos.
Însă, până să ajungi acolo, rămâi cu tine. Lasă-ți timpul să-ți vindece rănile și ascultă-ți inima. Doar ea știe cu adevărat dacă merită să continui lupta sau dacă e timpul să te îndepărtezi.
Oare sunt oameni care nu regretă că n-au zis, în momentul ACELA, “Mai stai!”? Dar orgoliul i-a învins! Pe amândoi…
