Climatologii atrag atenția că iarna 2025–2026 ar putea fi una dintre cele mai dure din ultimele decenii, din cauza unui vortex polar instabil care și-a modificat traiectoria și amenință să aducă valuri de frig și ninsori abundente în Europa Centrală și de Est. România se află printre țările vizate direct, iar lunile ianuarie și februarie 2026 ar putea aduce temperaturi de până la –20°C și episoade de viscol comparabile cu iernile severe ale anilor ’80 și ’90.
Ce este vortexul polar și cum influențează vremea
Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care se formează deasupra Polului Nord și se rotește în jurul Arcticii, ținând frigul „captiv” în regiunile nordice.
- În mod normal, acesta rămâne stabil și temperaturile extreme rămân concentrate în zona arctică.
- Problemele apar când curenții de aer se slăbesc sau se rup, iar aerul rece coboară spre latitudinile medii.
- Europa, America de Nord și Asia Centrală sunt cele mai afectate regiuni.
Meteorologii au observat primele semne încă din octombrie, când un front rece a adus scăderi bruște de temperatură și ninsori timpurii în zonele montane ale României.
Încălzirea globală poate amplifica ierni reci
Specialiștii explică faptul că încălzirea globală nu aduce doar veri mai calde, ci și ierni imprevizibile. Topirea accelerată a ghețarilor arctici modifică fluxul atmosferic și poate slăbi stabilitatea vortexului polar, favorizând episoade de frig extrem și variații bruște de temperatură.
Astfel, România ar putea trece rapid de la zile cu 10–12°C la nopți cu –20°C, ceea ce reprezintă o provocare pentru infrastructură și transport.
Primele semne ale unei ierni grele
Conform datelor Severe Weather Europe, vortexul polar a început să se deplaseze spre sud-estul Europei.
- Începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie, se pot semnala primele ninsori consistente în zonele montane și precipitații mixte în regiunile joase, inclusiv București.
- Decembrie ar putea aduce temperaturi sub media multianuală, iar ianuarie și februarie 2026 ar fi cele mai dificile luni ale sezonului rece.
Ce spun specialiștii români
Florinela Georgescu, director de prognoze ANM, a declarat că modelele climatice nu confirmă încă o iarnă extremă la nivel european, însă avertizează că episoade locale de ger și viscol rămân posibile.
Elena Mateescu, director general ANM, precizează că analiza curentă indică posibile intensificări ale vortexului polar, cu temperaturi ce pot scădea sub –15°C în multe regiuni ale țării.
Prognoza pe termen scurt
- Sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie: temperaturi apropiate de mediile climatologice, maxime între 10–17°C, minime între –1 și 10°C.
- Vânt moderat spre tare în zonele montane, cu rafale de 70–90 km/h și ninsori posibile la altitudini mari.
- Intervalul 27 octombrie – 24 noiembrie: temperaturi ușor peste media normală și precipitații ușor deficitare, cu risc de schimbări rapide odată cu reconfigurarea maselor de aer nordice.
Cum se pot pregăti autoritățile și populația
Experiențele anilor trecuți arată că episoadele de iarnă severă afectează transportul rutier, alimentarea cu energie și aprovizionarea în zone izolate.
- Autoritățile locale sunt sfătuite să revizuiască planurile de intervenție pentru zăpadă și viscol.
- Populația ar trebui să fie pregătită cu echipamente de iarnă, provizii și surse alternative de încălzire.
Meteorologii subliniază că, deși nu se anticipează o iarnă extremă de la început, dinamica vortexului polar poate modifica rapid condițiile.
O iarnă a contrastelor
Cel mai probabil, România va traversa o iarnă cu două fețe:
- Început blând în noiembrie-decembrie.
- Vârf de frig în ianuarie și februarie, cu temperaturi în Moldova, Transilvania și nordul Olteniei de până la –18°C sau –20°C.
- Sudul și vestul țării vor avea temperaturi ceva mai ridicate, dar cu riscul viscolului și ploilor înghețate.
Meteorologii recomandă prudență, nu panică, și folosirea instrumentelor de monitorizare pentru a anticipa momentele critice ale sezonului rece.
