Întins pe o suprafaţă de 17.000 de metri pătraţi, parcul Muzeului Naţional al Agriculturii găzduieşte zeci de specii de plante cu efecte terapeutice, multe dintre ele leacuri de bază în medicina populară.
Parcul din faţa Muzeului Agriculturii a fost transformat, în ultimii ani, într-o adevărată „farmacie a Domnului“, spiţerie care scoate la iveală diverse ierburi de leac, folosite, de-a lungul timpului, în medicina băbească.
Amenajarea micului Eden de la Slobozia a început undeva în anul 2000, an în care biserica de lemn Poiana, datată din secolul al XVIII-lea, a fost transferată şi salvată de Muzeul Naţional al Agriculturii. La începutul secolului XXI, oaza de verdeaţă de astăzi era doar un maidan vulgar. „E greu de descris cum arăta locul atunci. Era dezastru, o adevărată junglă abandonată“, rememorează muzeograful-horticultor Fideliu Rubinescu-Ostriceanu (40 de ani). Treptat, peisajul a căpătat forme, arhitectura îmbinând stilul clasic cu cel peisagistic. Apoi, viaţă şi culoare, odată cu solul fertil, plantele, arborii şi arbuştii.
Maidanul a lăsat locul unei adevărate oaze rustice de meditaţie şi relaxare. „Am gândit totul ca pe o ecuaţie spirituală, între Dumnezeu-natură-om pentru a crea un peisaj liber şi potrivit pentru căutarea şi descoperirea de sine. Ecuaţia Dumnezeu-natură-om este transpusă prin biserică-parc-muzeu“, susţine Fideliu Rubinescu.
În ultimii 11 ani, în micul Eden de la Slobozia s-au investit cel puţin 15.000 de lei, iar acum în spiţeria din parcul tămăduirii se regăsesc aproximativ 50 de specii de plante estetice şi terapeutice şi, odată cu ierburile tămăduitoare, şi leacuri pentru afecţiuni diverse. „Frunzele de berberis sunt comestibile şi au un conţinut bogat în vitamina C, castanul este ideal pentru durerile stomacale, liliacul este folosit pentru alinarea durerilor acute, coniferele sunt aur curat în lupta cu infecţiile sau astenia, iar petalele de trandafir conferă un efect revitalizant. De asemenea, coniferele eliberează ioni negativi, care ajută la tonifierea psihicului“, spune Fideliu Rubinescu-Ostriceanu.
Dacă mesteacănul combate căderea părului, ienupărul este folosit în tratarea bolilor de inimă, plantele melifere (cicoarea, păpădia sau trifoiul) sunt numai bune pentru bolile de ficat. Pe de altă parte, durerilor de cap le vine de hac scoarţa de salcie. „Salcia conţine acid acetilsalicilic natural, care nu are efecte secundare, dacă este folosit în doze corecte. Scoarţa se exfoliază, se mărunţeşte, se dă în fiert şi se acoperă. Poate fi folosită şi verde sau uscată. Doza perfectă: o linguriţă la fiecare cană“, explică Fideliu. (Sursa Adevarul)
