Chiar dacă apa din Slobozia poate fi folosită doar în scop menajer, preţul acesteia nu va scădea
Subiectul apă din sursă subterană a fost discutat şi rediscutat pe parcursul săptămânii trecute. Astfel că, la sfârşitul acesteia, s-a întrunit şi Adunarea Generală a Acţionarilor Urban, discutându-se despre acelaşi subiect şi în cadrul şedinţei Consiliului Local Slobozia, la care au fost prezenţi atât prefectul judeţului, Madălin Teculescu, cât şi deputatul PSD, Marian Neacşu.
După ce Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa a decis anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru sistemul centralizat de alimentare cu apă din sursa subterană a municipiului Slobozia, pentru nerespectarea programului de conformare şi a calendarului de încadrare în termenele impuse de DSP la eliberarea acesteia, motivându-şi decizia prin faptul că nu a fost constituită, până la 30 decembrie 2009, zona de protecţie sanitară severă din jurul puţurilor, atât reprezentanţii autorităţii locale cât şi ai Urban au început să se disculpe, să acuze şi să facă demersuri în instanţă.
Cea mai mare parte din şedinţa AGA a Urban, susţinută joi, 28 ianuarie, s-a consumat într-o atmosferă tensionată, cu ironii mai mult sau mai puţin subtile, cu acorduri de tupeu purtând marca politicii autohtone, dar şi cu propuneri care mai de care mai fanteziste pentru ca problema apei furnizate în Slobozia şi localităţile limitrofe să fie rezolvată cât mai curând.
S-a pus accentul mult, poate prea mult pe ilegalitatea demersului DSP de a anula autorizaţia de funcţionare a sistemului de distribuţie a apei, în condiţiile în care, se spunea în şedinţă, alţii o duc mai rău ca noi. Concluziile au fost că măsura DSP este cu dedicaţie pentru Slobozia, ţinând cont că apa întruneşte calităţile cerute de lege pentru a o consuma, fapt necontestat de instituţiile abilitate. Doar că în anumite puncte din oraş e o problemă, drept pentru care se încearcă înlocuirea reţelei de apă…
Dedicaţie specială de la DSP, pentru Slobozia. Fără număr…
Scuze, propuneri indecente, miştouri şi acuze, cam aşa ar putea fi rezumată discuţia din cadrul şedinţei AGA.
Acuzele au pornit, cum era şi firesc, la adresa DSP, care ar fi luat o decizie nedreaptă de a anula autorizaţia, în condiţiile în care s-au făcut demersuri de prelungire a termenului de conformare, demersuri pe care dumnealor nu le-au luat în seamă, deşi puteau să o facă.
„În decembrie, am solicitat DSP acest lucru, de a ne prelungi termenul de conformare, care la rândul său trebuia să înainteze acest punct de vedere, înainte de a se pronunţa şi a nu fi de acord, la Comisia de igienă din cadrul Ministerului Sănătăţii. Noi am depus azi o documentaţie în acest sens chiar la Ministerul Sănătăţii. Demersurile noastre nu s-au încheiat, dar noi suntem în situaţia în care furnizăm apă fără autorizaţie sanitară“, preciza Valentin Cilibeanu, directorul Urban Slobozia.
O prestaţie spectaculoasă, în stilu-i caracteristic, a avut viceprimarul municipiului Slobozia, Alexandru Stoica. Acesta a ţinut să explice faptul că măsura DSP este cu dedicaţie pentru Slobozia, în condiţiile în care alţii stau mai rău…
„Sunt mai în temă decât mulţi dintre dumneavoastră cu acest subiect. Vreau să vă spun că este făcută cu dedicaţie pentru Slobozia. De ce? Pentru simplul motiv că există o hotărâre de guvern din 2005 care prevede că toate autorităţile publice locale sau societăţile care exploatează surse de apă subterană sunt obligate ca până la 1 ianuarie 2007 să-şi instituie zona de protecţie sanitară de 350 de metri. Daţi-mi voie, stimaţi colegi, să vă spun că în afară de noi, Slobozia, nimeni din judeţul nostru care are surse de apă subterană, nu are absolut nimic. Şi am avut proasta inspiraţie să facem nişte poze la tot ce înseamnă omologii noştri în exploatarea surselor subterane. Dacă veniţi de la Urziceni, veţi vedea undeva pe dreapta nişte pari legaţi cu sârmă ghimpată. Acelea sunt zone de protecţie ale Urziceniului, Alexeni… La fel, dacă vedeţi la Căzăneşti WC-uri lângă sursă de apă. De ce spun că este dedicaţie pentru Slobozia! Iar noi am depăşit termenul cu 20 de zile, iar ăia sunt de trei ani. E un exemplu. Şi culmea, în programul de conformare, singurul lucru care ne-a fost reproşat a fost acela că nu am avut acei 10 metri. Noi la primărie am încercat să facem demersuri privind terenurile. Noi avem cumpăraţi 120 de metri, dar până la 350 ne cam chinuim de ceva timp să-i găsim pe proprietarii ăia. La colegii noştri de la Ţăndărei, la fel… WC-uri foarte aproape de sursă… deci, daţi-mi voie să am şi eu anumite reţineri în corectitudinea acestui tip de demers. Este cu dedicaţie. Este abuzivă, foarte abuzivă!“
Apa, „tratată“ cu sictir şi mult clor
Vizavi de tot ce s-a spus au avut intervenţii atât consilierul Constantin Sărăcăceanu, cât şi Nina Zăinescu, ambii de la PD-L. Aceştia nu s-au referit la zona de protecţie din jurul puţurilor, ci au pus accentul pe calitatea apei.
Potrivit lui Sărăcăceanu, chiar dacă decizia DSP este abuzivă sau nu, apa este tot de proastă calitate, lucru constatat pe propria piele.
„Abuziv, neabuziv, eu mă uit la ce am în pahar când dau drumul la robinet. Asta este problema care doare. Restul este proză“, a spus acesta.
Pentru că de puţin timp apăruse la şedinţă şi prefectul, viceprimarul Stoica a pus toată această împotrivire a consilierilor PD-L pe seama prezenţei prefectului în sală.
„Eu ştiu că ţi-a venit prefectul şi trebuie să te manifeşti. (…) Aceeaşi apă este furnizată de când a pornit. Şi care e problema? Până acum a fost bună şi acum nu mai e? Am făcut ceva la apă? Cum vă explicaţi?“, i-a răspuns Stoica.
Odată aruncată mingea la fileu, atacurile şi răspunsurile nu au încetat, ba chiar au fost spuse răspicat, fără virgule şi fără jenă.
„Vreţi să spuneţi dumneavoastră că apa furnizată de când s-au dat puţurile acestea în folosinţă a fost bună, domnul vice? Toată Slobozia se plânge că apa miroase, că are culoarea roşie, că înroşeşte chiuveta…“, spunea Nina Zăinescu.
Răspunsul a venit uluitor de repede, şi tot uluitor în esenţă… de la vicele Stoica.
„Tu nu ştii că e roşie pentru că e PSD-ul la putere? De-aia…“, a spus ironic acesta.
Consilierul Nina Zăinescu s-a plâns că înştiinţarea Urbanului cu privire la anularea autorizaţiei şi furnizarea apei ca menajeră a venit târziu, că autorităţile abilitate au tratat-o cu indiferenţă, că nu au fost transmise măsurile care trebuie luate în astfel de situaţii, mai ales în instituţiile de învăţământ.
Şi ca să vedeţi cum au decurs discuţiile, redăm un scurt fragment:
Nina Zăinescu: „Nu spuneţi că apa este bună… Acum vreau eu să vă întreb, domnilor viceprimari sau domnule primar, în momentul în care am primit această înştiinţare de la Urban, am vrut să vă consult ca să văd ce am eu de făcut. Eu, care am grijă de 300 de copii (n.r. la grădiniţă), am vrut să-i întreb ce pun eu în oală în ziua aia. Domnul director (n.r. de la Urban) a spus că este într-o discuţie şi că mă sună, iar domnul primar mi-a închis. Dumneavoastră v-aţi gândit că de vineri, de când aţi primit asta şi până luni când ne-aţi anunţat… De ce nu m-aţi mai sunat? V-aţi gândit ce am făcut eu în perioada asta? Vă spun eu, domnul director. Şi va trebui cineva să-mi deconteze aceşti 250 litri de apă plată pe care eu i-am cumpărat de luni. Pe banii mei. Dar nu ne mai spuneţi că apa este bună şi că nu ştiu cine politizează şi că nu ştiu care prefect sau preşedinte de partid…. Noi ne uităm la apa pe care o avem în sticlă sau în pahar“.
Primarul Ionaşcu: „V-am trimis ce măsuri să luaţi în situaţii de urgenţă. Şi pe care nu le-aţi luat. Pentru asta trebuie să răspundeţi. V-am trimis adresă ce măsuri trebuie să luaţi. Poate aţi fost în altă parte şi nu aţi văzut acea adresă“.
Nina Zăinescu: „Zău? Cum să fiu eu în altă parte, domnul primar? Eu stau de dimineaţă până seara acolo, iar în vacanţă nu am avut nici o zi de concediu. Dar nu mai îmi închideţi dumneavoastră mie telefonul când vreau să vă întreb o problemă şi nu mă luaţi la întrebări… Eu vă întreb altceva acum. Ce apă dăm noi la copii, domnule primar?“
Primarul Ionaşcu: „Aia pe care o avem! Aveţi filtru montat? Dacă aveţi, atunci, ce mă întrebaţi ce apă beţi, doamnă? Hă…?“
Şi, uite-aşa, minutele treceau iar tonurile erau din ce în ce mai ridicate. Până la urmă s-a trecut la punctul doi de pe ordinea de zi a şedinţei.
„Atât cât îmi vor sta puterile, nu voi accepta ca municipalitatea să se ducă cu găleata şi cu căciula şi şalele aplecate la Amonil“
Despre preţul apei, ne-a vorbit puţin Valentin Cilibeanu, care a ţinut să menţioneze că nu există în momentul de faţă nici o şansă de a-l micşora, chiar dacă apa furnizată este considerată menajeră.
„Preţurile la care furnizăm apa acum sunt cele avizate de ANRS şi aprobate în Consiliul local, la condiţiile actuale de furnizare. Fac precizarea că nu avem nici un suport legal în momentul de faţă să umblăm la preţurile de producţie, preţuri care sunt aprobate pentru situaţiile actuale şi pentru o cotă de pierderi mult mai mică decât ce ni se întâmplă acum.
În cazul în care am renunţa la tratarea cu clor, în loc de 1,77 ar fi 1,66… însă pentru siguranţa sănătăţii ar fi bine să furnizăm apă tratată“, a spus Cilibeanu.
Tot despre apă a avut o intervenţie şi primarul Gabi Ionaşcu. Acesta a explicat de-a fir a păr cum e cu zona de protecţie sanitară severă din jurul puţurilor, cu proprietarii de terenuri care se lasă greu… convinşi, despre procedeele cele mai bune de tratare a apei, despre gustul ei, care în opinia acestuia este o „chestiune subiectivă“, dar şi despre sistemul de distribuţie care i-a scos peri albi.
(…) Pentru a rezolva această problemă, evident a trebuit să achiziţionăm o staţie de clorinare nouă care să funcţioneze în sistem automat. …Văzând situaţia din sistemul de distribuţie, evident noi am procedat deîndată să efectuăm nişte studii, care sunt în lucru la data aceasta, şi ne va spune specialistul care este metoda cea mai bună şi cea mai ieftină. Noi am luat în calcul ca eliminarea amoniului din sursă să o încercăm prin alt procedeu tehnic. Dar aşteptăm rezultatul cercetărilor. Apa noastră nu este nici mai proastă nici mai bună decât a altor comunităţi. (…) Apa la ieşirea din staţie întruneşte condiţiile de potabilitate şi de calitate stabilite de legea 458, evident aceasta suferă deprecieri… în sistemul de distribuţie. Are o altă compoziţie chimică“, declara primarul.
Gabi Ionaşcu a respins categoric o reîntoarcere la sistemul de distribuţie din sursa Amonil, punând accent pe monopolul pe care îl va avea această societate asupra a tot ce înseamnă apă, nefiind dispus să accepte nici un compromis.
„Noi niciodată nu am avut o relaţie cu Amonilul şi, atât cât îmi vor sta puterile, nu voi accepta ca municipalitatea să se ducă cu găleata şi cu căciula şi şalele aplecate la Amonil (…) Eu vă dau filmuleţul să vedeţi ce e la priza de la Dunăre şi vedem dacă vă mai gândiţi să beţi apă de acolo. (…) Vizavi de calitatea apei din sistem, noi, odată cu punerea în funcţiune a sistemului, am făcut nişte recomandări la vremea respectivă. Acolo unde sunt consumuri colective să se monteze filtre pentru reţinerea fierului şi la gospodăriile populaţiei să procedeze în mod corespunzător. Problema deprecierii calităţii apei cu conţinutul acesta de fier nu este în tot oraşul. Sunt zone în partea de Nord în care apa este absolut curată. Niciuna dintre instituţiile abilitate nu a declarat că apa este nepotabilă. Asta este problema în care ne aflăm…“, a spus primarul.
Referitor la înlocuirea conductelor, primarul Ionaşcu a spus că lucrul acesta este inevitabil. Astfel că, în şedinţa de consiliu ce a urmat AGA, a fost iniţiat un proiect de hotărâre privind utilizarea cotei de dezvoltare de 5%, (alocată la sfârşitul anului pentru plata conductelor), pentru achiziţionarea de… mijloace fixe, în special pentru transportul clorului, lucrări de construcţie, un buldoexcavator, un generator electric pentru a asigura continuitatea alimentării cu apă a municipiului Slobozia etc., etc.
Aşadar, bani, bani, bani… şi soluţii de moment. Celelalte…
(L.M.)