Mai multe organizații neguvernamentale dedicate promovării drepturilor femeilor, reunite sub umbrela Rețelei VIF (Violența Împotriva Femeilor), au coordonat marșul „Împreună pentru siguranța femeilor” în data de 22 octombrie. Acest eveniment a ajuns la a noua ediție și a fost desfășurat simultan în mai multe orașe din România, printre care București, Brașov, Timișoara, Baia Mare, Cluj, Giurgiu, Mizil și Valea Seacă.
În București, sute de participanți au ieșit în stradă pentru a solicita servicii sociale integrate la nivel local în comunitățile mai mici și în mediile rurale. Mesajul lor a fost că autoritățile locale din orașele mici și rurale ar trebui să colaboreze cu autoritățile centrale pentru a finanța servicii destinate victimelor violenței domestice și sexuale. Această manifestație a subliniat importanța asigurării siguranței femeilor de toate etniile și categoriile socio-economice, subliniind responsabilitatea autorităților în garantarea dreptului la siguranță și integritate.
Conform statisticilor prezentate de organizatori, violența de gen, atât în sfera domestică, cât și cea sexuală, este în creștere în România. Potrivit datelor IGPR, în anul 2022 au avut loc 90.174 de intervenții în cazuri de violență domestică, iar 12.972 de ordine de protecție provizorii au fost emise.
La nivel european, se estimează că două din zece femei au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului lor, în timp ce trei din zece au suferit violență din partea unui membru al familiei. În Uniunea Europeană, 10 din 20 de femei au fost supuse hărțuirii sexuale. Obiectivele marșului „Împreună pentru siguranța femeilor” sunt de a asigura un mediu mai sigur pentru victimele violenței domestice și sexuale și de a le asigura că vor fi ascultate și tratate cu atenție și respect atunci când raportează astfel de incidente. De asemenea, se dorește ca agresorii sexuali să fie trași la răspundere în fața legii, iar copiii care sunt martori la violența domestică să fie protejați de instituțiile statului.
Organizatorii mai subliniază importanța colaborării interinstituționale în intervenția și monitorizarea cazurilor de violență de gen. Totodată, ei atrag atenția asupra faptului că multe femei ezită să raporteze actele de hărțuire sau violență sexuală din cauza stigmatizării sociale și a faptului că serviciile de sprijin nu sunt întotdeauna adecvate contextului traumatic al victimelor.
Este alarmant faptul că aproape o treime dintre femeile din România au suferit violență fizică sau sexuală. Totodată, școli și universități au un deficit în prevenirea și combaterea abuzurilor, hărțuirii sexuale și bullying-ului. Pe lângă aceasta, locurile de muncă și spațiile publice rămân nesigure pentru femei, unde hărțuirea sexuală și discriminarea sunt răspândite, iar aceste cazuri sunt deseori trecute sub tăcere.
Conform unor statistici, în 2018, 77% dintre femeile din România credeau că violența împotriva femeilor este larg răspândită, iar 30% dintre femei au raportat experiențe de violență fizică sau sexuală după vârsta de 15 ani. Femeile din comunitatea romă, în special, sunt extrem de vulnerabile la acte de violență stradală, hărțuire și umilire, menite să le limiteze accesul la locurile publice.
Cu atenție și responsabilitate, organizatorii marșului pentru drepturile femeilor subliniază importanța protejării și promovării drepturilor acestora, în ciuda tendințelor conservatoare care pot amenința aceste drepturi în contextul politic actual.