Europarlamentarul PPE originar din Dâmboviţa nu scapă nici o ocazie pentru a promova aşa cum se cuvine proiectele de interes european şi în România. De multe ori însă, lucrurile se petrec şi invers, în sensul în care o serie de măsuri „locale“ sunt promovate la Bruxelles. Mult comentata taxă fast-food a reprezentat un astfel de demers.
TAXA FAST-FOOD schiţată de Guvernul Boc ar trebui „exportată“ în UE
Astfel, Oana Antonescu a susţinut necesitatea de a crea un program la nivel european pentru încurajarea consumului de alimente sănătoase, în scopul reducerii efectelor dezastruoase ale alimentaţiei, în special cea de tip fast-food, asupra organismului uman, după modelul discutat de către Executivul condus de Emil Boc:
„Guvernul României analizează oportunitatea introducerii unei taxe pe alimentele de tip fast-food, în speranţa că, în acest fel, tot mai puţini cetăţeni, în special copiii şi tinerii, vor opta pentru acest tip de hrană, care are efecte dezastruoase asupra organismului pe termen mediu şi lung.
Taxele pot părea o soluţie complicată într-un moment de criză, dar, dacă este coerent făcut, un asemenea gest depăşeşte teritoriul fiscalităţii şi trece în cel al educaţiei. Astfel, tot mai mulţi oameni învaţă că sănătatea lor începe cu alimentaţia“, a declarat Oana Antonescu în plenul PE. Europarlamentarul consideră că fondurile generate prin aceste taxe ar trebui destinate exclusiv unor programe de informare a populaţiei cu privire la ingredientele şi substanţele care dăunează.
Taxa fast – food: „un program european“
Membră a Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară, Oana Antonescu a acceptat să semneze scrisoarea de susţinere adresată de The European Public Health Alliance (EPHA) către Guvernul României în problema taxării alimentelor de tip fast-food şi lansarea unei campanii de educare şi informare pentru alimentaţia sănătoasă. De altfel, EPHA a adresat o scrisoare deschisă premierului Emil Boc şi ministrului Sănătaţii, Czeke Attila, prin care şi-a exprimat sprijinul privind intenţia Executivului de la Bucureşti de a descuraja consumul de alimente nesănătoase. EPHA a ţinut să precizeze că România nu este singură în lupta împotriva obezităţii şi a bolilor pe care le generează alimentaţia nesănătoasă. Asociaţia a precizat că o taxă pe produsele fast-food este binevenită şi poate reprezenta un model şi pentru alte state ale Uniunii Europene în următorii ani.
În paralel cu taxarea alimentelor nesănătoase, EPHA a recomandat Guvernului României să ia în considerare şi acordarea unor subvenţii sau a unor facilităţi fiscale care să crească atractivitatea şi accesul consumatorilor la alimentaţia sănătoasă. De asemenea, Organizaţia a făcut trimitere la mecanismele implementate cu succes în Marea Britanie, mecanisme privind identificarea produselor cu concentraţii mari de sare, zahăr şi grăsimi.
„Încurajarea consumului de alimente sănătoase ar trebui să devină o politică centrală în UE“
„Sistemele de sănătate din statele membre ale Uniunii Europene tind să fie tot mai împovărate de bolile pe care obezitatea le face posibile, iar legătura dintre obezitate şi fast-food este bine documentată. Încurajarea consumului de alimente sănătoase ar trebui să devină o politică centrală în Uniune, iar acest fapt nu trebuie întârziat. Un program la nivel european, care să folosească iniţiativele din mai multe state membre ar fi binevenit şi foarte util şi ar putea duce la însănătoşirea dietei standard în Uniunea Europeană”, a mai punctat Oana Antonescu, europarlamentar PPE, în plenul Parlamentului European.
Şi europenii au iniţiative similare:
• Guvernele din Austria şi Spania au în plan interzicerea consumului alimentar de acizi graşi.
• Danemarca doreşte să introducă o taxă pe consumul de ciocolată
• Partidul Verde din Germania a anunţat că vrea să interzică publicitatea la dulciuri.
