Doru Davidovici, pilotul de MiG-21 și scriitorul care a inspirat generații de aviatori

Data:

Doru Davidovici – Aviator și scriitor, a inspirat mii de tineri care au îndrăznit să viseze la o carieră de pilot de supersonic. Eu personal, m-am îndrăgostit de aviație citindu-l în adolescență pe Doru Davidovici. “Intrarea actorilor” și “Celula de alarmă” au fost cărțile care mi-au marcat adolescența. Chiar și azi, folosesc un citat din “Culoarea cerului“: “Să nu pleci pe veci miercuri, ca să te întorci joi.”

“Să nu pleci pe veci miercuri, ca să te întorci joi”

“— Tu nu te superi niciodată pe nimeni ? — Când eram mic, am zis, pe urmă am găsit că nu merită, oamenii se alcătuiesc din bucăţi, tu ai spus-o, am moştenit principii categorice, da sau ba, aş pierde o grămadă de timp certându-mă şi împăcându-mă la loc. Mă supăr pe mine, fii atentă, când nu sunt în stare să prevăd, să previn, să parez ce se întâmplă. Există şi lucruri peste care nu se poate trece, evident, atunci ruptura e categorică şi foarte netedă, şi cu margini lucioase care nu se mai ating niciodată.

— De exemplu, a făcut Irene fără să ridice capul ; frământa între degete un gogoloi de lut în care era prins un fir verde de iarbă, sau o tulpină de păpădie, sau Dumnezeu ştie ce.

— De exemplu, dragostea. Nu iubirea de aproape – dragostea mare, aia năucitoare, până dincolo de uitarea de sine. pe care un bărbat poate s-o ofere unei doamne, sau invers, şi care se întâmplă atât de rar.

— De ce rar ?

— De cele mai multe ori nu se potriveşte, simplu. E prea cuprinzătoare, asta sperie, îndepărtează, până la urmă se anulează ea însăşi.

— Atunci ?

— Atunci se închide undeva o uşă.

— Nu pricep.

— Se pleacă.

— Se fuge.

— Nici măcar. Se pleacă liniştit, de fapt, n-are importanţă. poţi să şi fugi, important e să nu priveşti înapoi. Să nu pleci pe veci miercuri, ca să te întorci joi.” (Doru Davidovici – Culoarea cerului)

Citat Doru Davidovici

Familia Davidovici hărțuită de Securitatea ceușistă


Dosarul de la C.N.S.A.S. al locotenent-colonelului aviator Doru Davidovici cuprinde două volume, însumând peste 400 de file (în special, note informative).

Chiar dacă el era obiectivul principal, Securitatea a fost interesată și de restul familiei sale. De la început ni se spune că, fiind de origine semită, familia sa a avut, în mai multe rânduri, legături cu statul israelian. Paul Davidovici, tatăl lui Doru, a fost cercetat de două ori. Prima dată, în 1953, când la București se desfășura Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților, motivul fiind că s-ar fi întâlnit cu un jurnalist venit din Israel. A doua oară a fost verificat în anii 1961-1963, fiind suspectat că, în urmă cu peste un deceniu, când lucrase la Legația Română de la Tel Aviv, ar fi „angajat pentru construcția sediului legației persoane din serviciul de spionaj israelian, care au introdus mijloace T.O. (tehnică operativă – n.a.)”. Ambele cercetări s-au încheiat fără dovezi incriminatoare.

La revenirea din Israel, Etti Davidovici – mama aviatorului – a fost reținută și cercetată administrativ, în stare de arest, pentru suspiciunea de trădare. Suspiciunea nu s-a confirmat, iar femeia a fost eliberată după doi ani. Ulterior, ea a fost funcționară Agerpres.

Fila Dosar Securitate Doru Davidovici

Soția lui Doru, Agnes-Ruth (n. Valentin), era traducătoare la Agerpres, cunoscătoare a limbilor engleză, franceză, spaniolă și idiș. În 1987, Securitatea știa că avea corespondență cu mai multe persoane din afara granițelor.

Astfel, motivul deschiderii dosarului a fost faptul că soții Doru și Agnes Davidovici aveau multe rude și prieteni în străinătate (Israel, R.F.G., Franța și S.U.A.). Au fost urmăriți „pentru stabilirea relațiilor cu rudele din țară și din străinătate, ori cu alte persoane suspecte de activitate ostilă statului nostru, pentru prevenirea scurgerii de date și informații secrete și protecția cadrului militar de eventuale influențe negative”. Securitatea a recurs la două metode clasice: obținerea de note informative de la apropiați și ascultarea telefonului de acasă.

Numele de cod al locotenent-colonelului Davidovici era „Aron”. Informatorii erau sfătuiți să se împrietenească cu Doru treptat, sub pretextul interesului pentru preocupările sale literare. Falsul prieten trebuia să fie precaut, având în vedere firea orgolioasă a obiectivului, pentru a nu-l jigni și a nu risca să întrerupă orice relație.

Doru Davidovici

Doru Davidovici, cartea „Lumi galactice” și cenzura
În ianuarie 1987, Doru Davidovici a trimis o scrisoare scriitorului arădean Cornel Marandiuc, descriind experiența nefericită a publicării cărții „Lumi galactice”:
„Cărticica despre O.Z.N.-uri mi-a adus bucurie doar cât am scris-o. De aceea scrisoarea mea de Anul Nou e tristă, pentru că sfârșitul lui ’86 s-a petrecut sub semnul… și cartea a avut, de fapt, o soartă incredibilă. După corectură, când toate erau bune și frumoase, n-am mai văzut-o până când a apărut în librării – schilodită, sluțită, cu ștersături necompetente și adăugiri stângace. Ce etică editorială, relație redactor-autor, posibilitate firească de a-ți conduce cartea până la apariție, așa cum ai gândit-o! Au intrat în ea cu mișelie, prostește, punându-mi în gură cuvinte nici măcar gândite vreodată, din teama stupidă de a nu tulbura niște prezumtive ape, nu știu, oricum, cât de netulburate. Nu exagerez – știți cum e la un moment dat, te obiectivezi, vezi cartea limpede, din afară și așa cum e – era un glob de sticlă, limpede, pe care se cunoaște orice atingere, urmă, orice se transformă în zgârietură. Primul exemplar avut la mână, l-am rupt, [l-am] făcut bucăți – am țipat. Nu credeam că o carte sluțită poate să doară atât. Nu mai era cartea mea. Era o chestie logică, oportunistă și, Dumnezeule!, ultima frază, cea care încheie cartea, ce mârșăvie abilă în fond și stângace în formă – n-au reușit nici măcar să-și îmbrace ca lumea ticăloșia, să o facă să semene a ceva. Altceva! N-au vrut să renunțe la carte, pentru că era vandabilă. Am pus și problema, când îi auzeam lamentându-se mai schimbați. Nu era nimic de schimbat. Gata, o iau, o duc la altă editură [am zis]. Nu!, au zis, lăsați că publicăm. Nu erau capabili să înțeleagă că vandabilitatea (…) ieșea exact din aceea că am scris cu mintea, inima, mâna omului din cabină, mâna de pe manșă. N-o să mă liniștesc niciodată pe tema asta. N-o să-mi iert prostia, faptul că am avut încredere. (…) Ce nu le iert ăstora, că m-au învățat să urăsc! Pe cuvântul meu, până acum habar n-aveam ce e aia”.

De la începutul anului 1987 și până la decesul său, Securitatea a adunat note. Unele îl prezentau într-o lumină pozitivă: un pilot foarte bun, un militar serios și apreciat, de la care cei tineri aveau ce învăța. Era cult, având cunoștințe solide în diverse domenii, inclusiv biologie. Doru era admirat pentru pasiunea sa pentru literatură, citind mult, inclusiv cărți în engleză și franceză. Avea o bibliotecă de invidiat și era prieten cu scriitorii Cornel Marandiuc și Radu Theodoru, precum și cu inventatorul Justin Capră sau cosmonautul Dumitru Prunariu. În societate, se purta politicos, dar avea o fire retrasă, cercul său de prieteni fiind restrâns la câteva persoane, printre care căpitanii Dorel Luca și Adrian Edu. O sursă a notat: „Este unul dintre cei mai bine pregătiți piloți din unitate. (…) În relațiile cu colegii este corect, dă mult din ceea ce cunoaște și-i ajută să se perfecționeze ca piloți militari. (…) Leagă prietenii, în majoritatea cazurilor, numai cu piloții cei mai buni (nu numai profesional, ci și sub aspectul culturii generale). În general, nu discută despre politica altor state, iar în privința problemelor naționale se exprimă în cadrul convorbirilor la învățământul politico-ideologic în aceiași termeni ca toți ceilalți”.

Alte note îi erau mai puțin favorabile, acuzându-l de superficialitate și o viață dezordonată, cu escapade amoroase.

Fatidicul an 1989

La începutul anului 1988, Doru Davidovici a dorit să se despartă de avionul MiG-21, principalul personaj al cărților sale și să părăsească aviația militară. A făcut o solicitare la TAROM, specificând să fie primit ca pilot doar pe curse interne (probabil intuia că relațiile sale cu persoane din străinătate îi puneau în pericol acest transfer). A motivat cererea spunând că are unele probleme de sănătate și le-a spus apropiaților că a stat suficient departe de familie, făcând naveta la Borcea, unde se afla regimentul. Cererea nu i-a fost aprobată.

După doar un an, în data de 20 Aprilie 1989, Doru Davidovici moare la manșa mult iubitului MiG-21, împreună cu locotenentul-major Dumitru Petra.

Astfel s-a stins cel supranumit Saint Exupery al aviației românești. Însă numele său va dăinui pentru totdeauna, cărțile sale inspirând generații de aviatori și pasionați de zbor.

Doru Davidovici Si Cocorul
Davidovici învățând un cocor să zboare – un episod memorabil, povestit într-unul din romanele sale

Cei care doresc să-l descopere pe Doru Davidovici au la dispoziție un grup de Facebook:

https://www.facebook.com/groups/dorudavidovici

Alin Radu
Alin Radu
Dupa doi ani petrecuti in presa centrala (Prima TV si Evenimentul Zilei) am fondat reteaua de publicatii locale "Semnal". Astfel, in 2002 aparea ziarul Semnal in judetele Ialomita si Calarasi. Ulterior in portofoliul Grupului de Presa Semnal s-au mai adaugat si alte publicatii locale in judetele: Ilfov, Giurgiu, Dambovita, Prahova, Buzau, Arges si Olt. Cred cu tarie ca presa este cu adevarat cea de-a patra putere in stat. Conditia primordiala este sa fie presa adevarata. Sau asa cum imi place sa spun: "Presa trebuie sa serveasca cetatenii, nu guvernantii!"

Share articol:

De același autor:

Disclaimer

„Grupul de Presa Semnal nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Aceste fonduri sunt de fapt ajutoare de stat mascate, cu ajutorul cărora Guvernul "cumpără" presa. Consider ca astfel de "ajutoare" distorsionează piața de media fiind o practică inacceptabila într-o societate democratică. In plus, reafirm faptul că Grupul de Presa Semnal nu are contracte cu partidele politice în afara campaniilor electorale. Campanie care, bineînțeles, va fi marcată corespunzător."
Alin Radu, Director general Grupul de Presa Semnal

Citește și:
SEMNAL

Culturile de porumb și floarea soarelui sunt deja compromise în Olt

Culturile de porumb au fost grav afectate de căldura...

Fest-în-Vale la #MagicLandBreb, Maramureș, între 16 și 18 august

Pentru al șaselea an consecutiv, Fest-în-Vale se întâmplă într-un...

O femeie a fost lovită de o dubă pe trecerea de pietoni, la Jolie Ville- Pipera

În urmă cu circa 20 de minute (13.14) am...

Aproximativ 5 hectare au ars într-un incendiu de vegetaţie în Chiajna

Un incendiu de vegetație a izbucnit în localitatea Chiajna...