Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus o plângere la Parchetul General împotriva europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, acuzând-o de promovarea cultului personalității unei persoane vinovate de infracțiuni grave, conform articolului 5 din O.U.G. nr. 31/2002.
Declarațiile controversate din Parlamentul European
În data de 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a susținut un discurs de 90 de secunde în plenul Parlamentului European, în care a criticat conducerea Uniunii Europene și a afirmat că politicile acesteia au dus la „crime în pandemie.”
În cadrul aceleiași intervenții, Șoșoacă a făcut referire la Nicolae Ceaușescu, afirmând:
“Vreți strategii? Vă dau un sfat. Uitați-vă la politica lui Nicolae Ceaușescu. Nimeni nu l-a egalat vreodată. Dictator, dictator, dar a avut cea mai bună politică externă. A reușit să pună la aceeași masă Israelul și Palestina și a adus pacea în regiune.”
Reacția IICCMER și implicațiile legale
IICCMER consideră că aceste declarații depășesc simpla nostalgie și reprezintă o glorificare a fostului dictator, fapt interzis de lege. Articolul 5 din O.U.G. nr. 31/2002 prevede pedepse între 3 luni și 3 ani de închisoare pentru promovarea cultului personalității unei persoane vinovate de infracțiuni grave.
Institutul subliniază că Șoșoacă a mai făcut declarații similare în trecut, ceea ce ar demonstra o promovare sistematică a imaginii lui Ceaușescu. Prin această acțiune, IICCMER încearcă să prevină normalizarea și glorificarea unui regim totalitar responsabil de represiune și încălcări grave ale drepturilor omului.
Libertatea de exprimare vs. memoria istorică
Cazul ridică întrebări legate de limitele libertății de exprimare și responsabilitatea publică în raport cu memoria istorică. Pe de o parte, orice persoană are dreptul la opinie, inclusiv la exprimarea unor viziuni controversate. Pe de altă parte, glorificarea unei figuri asociate cu represiunea comunistă poate fi considerată periculoasă pentru democrație.
IICCMER subliniază necesitatea menținerii unei atitudini critice față de trecutul comunist al României și avertizează asupra riscurilor reabilitării unor lideri totalitari în discursul public.
