Într-o peșteră din nordul Spaniei, cercetătorii au descoperit o fosilă umană veche de peste un milion de ani, care ar putea aparține unei specii necunoscute. Fragmentele faciale găsite în situl Sima del Elefante, lângă Burgos, ridică noi întrebări despre primii locuitori ai Europei.
Cine era „Pink”?
Fosila, denumită „Pink” în onoarea trupei Pink Floyd, păstrează 80% din partea stângă a feței unui individ adult, incluzând pomeții și maxilarul superior. Trăsăturile sale sunt distincte de cele ale altor specii cunoscute, precum Homo antecessor sau Homo erectus.
- Comparativ cu Homo antecessor (care a trăit în Europa acum 850.000 de ani și avea o față îngustă, asemănătoare omului modern), „Pink” prezenta o fizionomie mai proeminentă și robustă.
- Pe de altă parte, împărtășea unele trăsături cu Homo erectus, prima specie umană care a părăsit Africa acum 1,9 milioane de ani.
Deși cercetătorii nu pot confirma cu certitudine dacă „Pink” aparținea unei specii necunoscute, au atribuit provizoriu denumirea Homo affinis erectus, datorită asemănărilor sale cu Homo erectus.
O nouă perspectivă asupra primilor locuitori ai Europei
Fosila a fost descoperită într-un strat mai adânc decât un fragment de maxilar găsit anterior în aceeași peșteră, datat la 1,2 milioane de ani, ceea ce sugerează că „Pink” ar putea fi și mai vechi.
Alături de fosilă, cercetătorii au descoperit unelte din piatră și oase de animale cu urme de tăieturi, dovezi clare că primii locuitori ai Europei își foloseau deja uneltele pentru procesarea hranei.
Importanța descoperirii
Această descoperire deschide o nouă direcție în studiul evoluției umane și sugerează că Europa ar fi putut fi locuită de oameni mult mai devreme decât se credea anterior.
„Sunt foarte puține situri cu fosile umane atât de vechi. Fiecare descoperire ne ajută să completăm un puzzle uriaș despre începuturile speciei noastre”, a declarat arheologul Xosé Pedro Rodríguez-Álvarez.
Cercetătorii speră ca viitoarele săpături să ofere mai multe indicii despre identitatea lui „Pink” și locul său în arborele evoluției umane. „Sunt multe întrebări care așteaptă răspunsuri, iar această descoperire scrie o pagină nouă în istoria evoluției umane”, a adăugat José Maria Bermúdez de Castro, codirector al Proiectului Atapuerca.
