În timp ce scandalul anulării alegerilor prezidențiale a captat atenția publică, România se confruntă cu o problemă economică majoră: explozia datoriei externe. Potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR), în perioada ianuarie-decembrie 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 20,3 miliarde de euro, ajungând la un nivel record de 203,5 miliarde de euro.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit semnificativ, atingând 29,3 miliarde de euro, față de 21,4 miliarde de euro în 2023. Creșterea deficitului a fost determinată de:
- Un deficit mai mare cu 3,8 miliarde de euro al balanței bunurilor;
- Un excedent mai mic al balanței serviciilor, redus cu 1,8 miliarde de euro;
- Un deficit mai mare cu 1,2 miliarde de euro al balanței veniturilor primare;
- Un excedent mai mic cu 0,9 miliarde de euro al balanței veniturilor secundare.
Investițiile străine directe în România au scăzut la 5,7 miliarde de euro în 2024, față de 6,7 miliarde de euro în 2023. Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au fost de 4,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au însumat 1,08 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung a ajuns la 154,4 miliarde de euro (75,9% din total), în creștere cu 12,7% față de anul precedent. În același timp, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 6,3%, atingând 49,1 miliarde de euro (24,1% din total).
Această deteriorare semnificativă a indicatorilor macroeconomici ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor României și presiunea asupra economiei în următorii ani.
