Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate joi sesizările depuse de partidele AUR, POT și S.O.S. România cu privire la două legi adoptate recent: una privind controlul utilizării spațiului aerian și alta referitoare la desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare pe teritoriul României în perioade de pace.
Legea privind utilizarea spațiului aerian
Senatul a adoptat, la sfârșitul lunii februarie, legea care stabilește măsuri pentru controlul și siguranța spațiului aerian național. Aceasta definește responsabilitățile autorităților competente în monitorizarea, prevenirea și combaterea utilizării neautorizate a spațiului aerian, fie de către aeronave cu echipaj, fie de sisteme de aeronave fără pilot (dronelor) și alte vehicule aeriene.
Printre situațiile considerate utilizare neautorizată a spațiului aerian se numără:
- existența unor amenințări teroriste la bordul unei aeronave, chiar dacă aceasta are autorizație de zbor;
- prezența unor substanțe periculoase care ar putea fi utilizate în atacuri teroriste;
- transportul de persoane sau bunuri aflate sub restricții internaționale sau sancțiuni impuse prin tratate internaționale.
Legea impune și obligația ca obiectivele strategice, fie că sunt administrate de instituții publice sau private, să implementeze măsuri de protecție împotriva unor potențiale amenințări din partea dronelor.
Legea privind misiunile militare pe timp de pace
Senatul a adoptat și legea care reglementează desfășurarea misiunilor militare în România atunci când nu sunt declarate stări de urgență, asediu, mobilizare sau război.
Actul normativ prevede că structuri ale Armatei Române pot fi transferate temporar sub comanda unui comandant al forțelor armate străine care desfășoară o operațiune militară pe teritoriul României, dacă situația de securitate o impune.
Misiunile și operațiunile militare pot fi inițiate în cazul unor amenințări la adresa securității naționale, care pot afecta valorile și interesele statului român, suveranitatea, independența, unitatea teritorială sau siguranța cetățenilor.
Decizia de inițiere a acestor misiuni aparține președintelui României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Legea prevede și posibilitatea ca un comandant român să primească sub autoritatea sa forțe străine, în cadrul unor operațiuni desfășurate în România.
În funcție de situația operativă, șeful Statului Major al Apărării poate decide încetarea transferului de autoritate asupra trupelor române care participă la astfel de misiuni.
Finanțarea acestor operațiuni se va face din bugetul de stat, prin Ministerul Apărării Naționale.
CCR urmează să stabilească dacă aceste legi respectă prevederile constituționale sau necesită modificări.
