Cum s-au transformat terenurile arabile din apropierea Bucureştiului în locuri destinate locuinţelor şi firmelor

Cu zeci de ani în urmă, câmpurile din apropierea Bucureştiului erau valorificate la capacitate maximă, iar pe suprafaţa lor domneau culturile de grâu, ovăz sau floarea-soarelui. Sectorul Agricol Ilfov(S.A.I.), aşa cum se numeau terenurile din apropierea Capitalei, furniza tone întregi de cereale anual, spre deosebire de zilele noastre când în locul culturilor au răsărit construcţii.

constructii teren

Povestea Judeţului Ilfov a început în a doua jumătate a secolului al XV-lea, atunci când într-un hrisov domnesc se amintea de „Elhov“, urmând ca în jurul anului 1602 zona să devină cunoscută după numele pe care îl poartă şi astăzi şi care a fost menţinut până în 1981. În urmă cu mai bine de 30 de ani, zona s-a transformat în Sectorul Agricol Ilfov, acolo unde existau terenuri intens valorificate, urmând ca după aplicarea Legii 50 din 10 aprilie 1977 să treacă în categoria judeţelor.

Cum au „răsărit“ construcţii în locul culturilor?

Până în anul 1997, din Sectorul Agricol Ilfov făcea parte o suprafaţă mare pe care se cultivau cereale, în jur de 107.000 de hectare arabile, iar produsele obţinute ajungeau de cele mai multe ori  în Capitală. Grâul, ovăzul sau floarea-soarelui se găseau aproape pe orice parcelă de pământ din apropierea Bucureştiului. Uşor-uşor, în locul pământului pe care se cultivau cereale au „răsărit“ construcţii de tot felul, iar în acest moment în jur de 15.000 mii de firme se găsesc pe suprafaţa întregului judeţ. Interesul masiv pentru terenurile din judeţul Ilfov a început să apară după anul 2003, după cum povesteşte Radu Zilişteanu, expert imobiliar. „Oamenii au început să îşi dorească să locuiască în afara oraşului, pentru că puteau să stea pe marginea lacului sau lângă pădure“ , precizează Zilişteanu, care adaugă că acesta a fost doar unul dintre numeroasele motive care au condus la popularea terenurilor din apropierea Capitalei. Pe de altă parte, preţul scăzut al acestora i-a atras ca un magnet pe foarte mulţi investitori, care au cumpărat hectare întregi de pământ pe care le-au vândut celor care îşi doreau o locuinţă lângă Capitalei. „Terenurile din apropierea Bucureştiului aveau un preţ foarte mic, se vindeau ca cele agricole“ , precizează expertul imobiliar. În ceea ce priveşte firmele care au ales să îşi deschidă sedii acolo, spune Zilişteanu, faptul că şi-au putut amenaja un spaţiu adecvat necesităţilor a cântărit mult în alegerea locului, desigur, pe lângă preţurile foarte scăzute.

Sectorul Agricol Ilfov-terenuri arabile, judeţul Ilfov- construcţii

Fondurile europene au fost un alt aspect important al judeţului, după cum povesteşte Radu Zilişteanu, care spune că majoritatea primarilor au încercat să atragă bani europeni şi astfel să ofere noi perspective asupra zonei:„Primarii mai ageri au reuşit să pună mâna pe fonduri europene şi astfel a crescut şi mai mult cota zonei, prin fel de fel de investiţii“, mai spune expertul imobiliar Radu Zilişteanu. Între anii 1990 şi 1995, în Sectorul Agricol Ilfov erau în jur de 270.000 de persoane, în timp ce în anul 2011, populaţia judeţului Ilfov a ajuns la peste 330.000 de locuitori, potrivit datelor furnizate de autorităţi. De asemenea, numărul locuinţelor a fost într-o continuă creştere, deoarece în anul 1995 existau 89.667 de mii de locuinţe, urmând ca în anul 2011 numărul acestora să ajungă la 129.914.

adevarul.ro

 

Un Comentariu la "Cum s-au transformat terenurile arabile din apropierea Bucureştiului în locuri destinate locuinţelor şi firmelor"

  1. Pingback: Cum s-au transformat terenurile arabile din apropierea Bucureştiului în locuri destinate locuinţelor şi firmelor | Ziarul Semnal de Ilfov

Leave a Reply

Your email address will not be published.