Costume populare din colecţiile Muzeului Judeţean Ialomita

Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Judeţean Ialomiţa, în parteneriat cu Primăria Municipiului Slobozia şi Direcţia pentru Cultură, Sport şi Tineret, organizează, vineri 14 iunie, orele 16:00, vernisajul expoziţiei de etnografie, Costume populare din colecţiile Muzeului Judeţean Ialomiţa, expoziţie organizată  cu ocazia Sărbătorilor Municipiului Slobozia.

Această expoziţie reuneşte costume populare, obiecte de podoabă, dar şi elemente de artă populară din diferite zone etnografice ale ţării, cum ar fi: Hunedoara, Suceava, Vrancea, Gorj, Sibiu, Braşov, Timişoara, Bihor şi Ialomiţa, intrate în patrimoniul muzeului în urma cercetărilor de teren întreprinse în anii `70 de specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Proiectul expoziţional la care ne referim pune în valoare acest patrimoniu inestimabil aşa cum de-a lungul timpului au fost valorificate alte categorii de patrimoniu din colecţiile noastre: arheologie, istorie, artă.

Un cadru al expoziţiei este reprezentat de costumul popular ialomiţean descoperit în deceniul VIII al secolului trecut de specialişti ai Muzeului Judeţean Ialomiţa şi anume: Elena Renţa şi Răzvan Ciucă, într-un proiect coordonat de etnologul Elena Secoşan.

Privitor la portul popular ialomiţean, vreme îndelungată, Bărăganul a fost considerat o ,,pată albă” pe harta etnografică a României.

Singurul tip de costum cunoscut era cel ,,de Vlaşca” format într-o restrânsă zonă din sudul judeţului Ilfov – care reprezenta atât în muzee, cât şi în toate reprezentările folclorice, tipologia vestimentaţiei populare din vastul teritoriu al Bărăganului.

Mai mult decât atât, datele din teren au fost valorificate prin organizarea unui atelier format din 12 femei absolvente ale Şcolii Populare de Artă din comuna Mărculeşti, care au reuşit, respectând întru totul materialul, formele şi tehnicile tradiţionale, să confecţioneze 12 costume populare cu diferite modele.

Demersul de regăsire şi readucere în actualitate a costumului popular ialomiţean a fost continuat în anii ce au urmat prin publicarea unei descrieri complete în volumul Portul popular  de sărbătoare din România, apărut în anul 1984, realizat de Elena Secoşan şi Paul Petrescu.