Pe parcursul săptămânii trecute, reprezentanţii Consiliului Judeţean Ialomiţa au organizat o serie de întâlniri cu autorităţile locale în vederea unei evaluări a investiţiilor din judeţ.
Potrivit preşedintelui C.J. Ialomiţa, Silvian Ciupercă, „această evaluare are în vedere în primul rând categoria de proiecte care sunt susţinute şi promovate prin diferite programe naţionale (OG 7 privind dezvoltarea infrastructurii rurale sau a bazelor sportive), alte programe naţionale susţinute de Ministerul Mediului sau de Ministerul Învăţământului, a proiectelor susţinute de resurse financiare locale, judeţene, de resurse guvernamentale, europene nerambursabile, iar ultima categorie investiţiile promovate exclusiv din surse proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale”.
Consultările cu autorităţile locale au avut loc la Urziceni, Feteşti şi Slobozia, reprezentanţii Consiliului Judeţean dorind să facă un inventar al tuturor investiţiilor începute, pe toate cele patru categorii menţionate.
„Am spus de la început că nu avem nici o responsabilitate pentru promovarea investiţiilor finanţate exclusiv sau parţial de Ministerul Educaţiei şi Cercetării de-a lungul ultimilor patru ani, investiţii în domeniul infrastructurii şcolare, nu avem din păcate nici o influenţă nici în ceea ce priveşte celălalt program naţional pe care îl susţine Ministerul Administraţiei şi Internelor şi anume programul de dezvoltare a infrastructurii locale, faimoasa Ordonanţă 7, nu avem decât o influenţă parţială în privinţa susţinerii prin parteneriate a unor proiecte lansate de către ADR în vederea accesării de fonduri europene“, a adăugat Silvian Ciupercă.
Un interes crescut de pe urma acestor întâlniri este legat de identificarea acelor proiecte care vor avea termen de execuţie 2010, pentru a se putea cunoaşte, pe baza angajamentelor bugetare şi angajamentelor legale, care sunt obiectivele care se pot finaliza în acest an şi în ce stadiu sunt.
Există şi o altă categorie de investiţii despre care reprezentanţii CJ s-au interesat, şi anume acele investiţii finanţate exclusiv din bugetul local, pentru care autorităţile locale primesc sume de echilibrare, pentru funcţionare şi dezvoltare.
„În urma celor trei întâlniri putem spune că avem parţial un tablou al investiţiilor iniţiate, promovate, susţinute la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale, investiţii care urmează a fi finalizate în anii următori. Mai putem spune că unele documente au fost completate superficial, că există oameni care în virtutea obişnuinţei nu citesc cu atenţie formularele, mai încurcă o rubrică… Esenţial este că oamenii au participat cu interes, primari, viceprimari, contabili şefi, la această întâlnire“, susţine preşedintele CJ Ialomiţa.
Silvian Ciupercă a reclamat lipsa de predictibilitate privind finalizarea unor investiţii, acuzând Guvernul actual, dar şi pe cele anterioare de această situaţie.
„Considerăm Guvernul României sau guvernele României vinovate pentru lipsa de predictibilitate. Foarte vinovate, extrem de vinovate, pentru lipsa de predictibilitate a finalizării unor obiective de investiţii. Cazul cel mai grav şi cel mai grosolan este cel al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care de-a lungul timpului, sub o guvernare sau alta, din 3.000 de unităţi şcolare care au intrat în diferite faze de reabilitări, modernizări, extinderi, au făcut 4.000 şi s-au finalizat 600-700… Şi în judeţul Ialomiţa sunt 36-37, în diverse stadii şi nu ştie nimeni dacă ele vor avea resurse. În bugetul de stat care a fost promulgat de preşedinte există o prevedere prin care ordonatorul principal de credite al acestui minister este abilitat să contracteze împrumuturi pentru finalizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii educaţionale. Mie mi se pare acest lucru lipsit de profesionalism. Nu întreţinem iluzia că s-ar putea finaliza pe viitoare împrumuturi care depind de Fondul Monetar, de alte angajamente. Mi se pare foarte grav, iar România trebuie să treacă de la stadiul ăsta de amatorism în privinţa investiţiilor la un stadiu profesional, ca cetăţeanul să ştie ce se finalizează în localitatea lui, în judeţul lui, în ţara lui“, a concluzionat Silvian Ciupercă.
Solicitări de fonduri de patru ori mai mari decât posibilităţile
Pentru anul 2010, solicitările financiare pentru proiecte şi programe sunt de aproximativ 780 de miliarde lei, de patru ori mai mari faţă de posibilităţile pe care le are Consiliul Judeţean.
Astfel că s-a considerat necesar să se facă o analiză a tuturor propunerilor de proiecte şi programe, să se stabilească o anumită ierarhie, iar numai cele care vor avea impact asupra dezvoltării judeţului vor fi luate în considerare.
„Ca principale priorităţi vor fi investiţiile în execuţie cu finalitate în 2010, proiectele care accesează fonduri europene nerambursabile şi proiectele cu impact major în zona respectivă. Am stat de vorbă cu primarii, ne-au expus ce proiecte şi programe au, iar în unele zone apar şi anomalii. Sunt localităţi care au avut un buget de investiţii de 3, 4, 5 miliarde lei anul trecut, iar acum solicită cofinanţări de 20 – 30 de miliarde lei. Vă daţi seama, imposibil de acoperit. Sunt investiţii, la un moment dat, puţin ciudate… şi mă feresc să folosesc alt termen. Cineva solicita pentru o reabilitare de incintă de şcoală, 21 de miliarde de lei. Un alt exemplu este o localitate care, în aceste condiţii de criză, are în plan construirea unei baze sportive şi a unui stadion“, a afirmat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Martin.
Deşi fondurile europene sunt mană cerească pentru multe comunităţi, unii primari nu se consultă cu Consiliul Judeţean atunci când fac proiecte, pentru a vedea dacă există posibilitatea financiară de a asigura acea cofinanţare impusă. Astfel că apar situaţii neplăcute legate de imposibilitatea de a finanţa şi cofinanţa toate investiţiile de la nivelul judeţului.
„Ne dorim să accesăm fonduri europene cât mai mari pentru a avea proiecte cu impact cât mai mare zonal. Ca să crească eligibilitatea proiectului respectiv, domnii primari au hotărât o anumită cofinanţare. Am avut cazuri când un proiect era cu o finanţare europeană de 98% în care primarul respectiv a hotărât că o finanţează cu 50%, fără a avea nici un fel de acoperire în programul de buget pentru anul viitor. Şi de aici a apărut dorinţa dânşilor de a accesa şi de a investi cât mai mult în localităţile respective, ca zona respectivă să se dezvolte cât mai bine, dar şi o imposibilitate de a finanţa şi cofinanţa toate investiţiile de la nivelul judeţului”, a adăugat Martin.
Pentru a nu pierde anumite proiecte foarte importante pentru anumite comunităţi locale, Consiliul Judeţean păstrează o sumă pentru aceste cofinanţări. Dacă anul trecut a existat o rezervă de 20 de miliarde de lei, pentru 2010 este prevăzută dublarea acestei sume, respectiv 35 – 40 miliarde lei.
Sunt, însă, şi localităţi care au programe foarte mari în derulare, una dintre ele de 23 milioane de euro, 10 milioane de euro, mare parte cu fonduri nerambursabile.
Planuri de dezvoltare a infrastructurii sunt atât în zona de vest a judeţului, pentru ca activitatea legumicolă să fie revigorată, dar şi în zona Feteşti, Giurgeni, unde se va investi atât în turism cât şi în energie regenerabilă.
„Tot malul drept al Dunării va beneficia de investiţii importante în energie regenerabilă. Zona respectivă se va dezvolta puternic din punct de vedere al construcţiilor, devine necesar un debarcader, o viitoare staţie de betoane, investiţii semnificative pentru perioada de construcţie a acestora. Ulterior, în partea de exploatare vor avea avantaje financiare şi oportunităţi economice şi industrii consumatoare de energie electrică. Încercăm să facem această prioritizare, încercăm să luăm deciziile cele mai bune împreună cu colegii din Consiliu şi sperăm ca felul în care vom repartiza aceste sume de echilibrare pentru susţinerea de programe de dezvoltare locală şi proiecte de infrastructură să fie optim“, a mai spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean.
