Consiliul Europei este o organizație interguvernamentală ce a fost înființată în 1949 cu scopul de a promova cooperarea și dialogul între statele europene în domeniile culturii, educației, drepturilor omului și democrației. Acesta este diferit de Uniunea Europeană, care este o organizație supranațională care implică integrarea economică și politică între statele membre.
Consiliul Europei are sediul la Strasbourg, Franța și este compus din 47 de state membre, inclusiv toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul său principal este de a promova valorile democratice, drepturile omului și statul de drept în Europa. Acesta este realizat prin intermediul mai multor organisme și agenții specializate, precum și prin adoptarea de tratate, declarații și convenții.
Printre cele mai importante organisme ale Consiliului Europei se numără Adunarea Parlamentară, Comitetul Miniștrilor și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Adunarea Parlamentară este formată din reprezentanți aleși de la parlamentele naționale ale statelor membre și este responsabilă cu dezbaterea și promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului în Europa. Comitetul Miniștrilor este format din miniștrii de externe ai statelor membre și este responsabil cu implementarea politicilor și cu supravegherea activităților Consiliului Europei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un tribunal internațional care se ocupă cu examinarea plângerilor privind încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Europa.
Consiliul Europei a adoptat numeroase tratate și convenții, care sunt angajamente juridice asumate de statele membre de a proteja și promova drepturile omului, statul de drept și democrația. Printre cele mai importante convenții adoptate de Consiliul Europei se numără Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Convenția Europeană a Drepturilor Omului este un document cheie în domeniul drepturilor omului, care a fost adoptat în 1950 și a intrat în vigoare în 1953. Aceasta stabilește drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, inclusiv dreptul la viață, dreptul la libertate și securitate, dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie. Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a fost adoptată în 1995 și vizează protejarea drepturilor minorităților naționale și a limbilor lor.