In ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului de către România se arată faptul că în 2022 autoritățile au pus din nou presiune pe ultimele bastioane al presei independente din România. Această presiune vine la pachet cu răsplătirea cu peste zece milioane de euro a presei obediente. Presă care nu vorbește despre corupția endemică, despre toți acoperiții angajați în instituțiile publice și, în general, nu vorbește despre subiectele care sunt incomode coaliției PNL-PSD conduse de facto de Premierul de la Grivco.
Constituția garantează libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și ai altor mijloace de comunicare, iar guvernul a respectat doar parțial acest drept. Organizațiile media independente au semnalat o politizare excesivă a mass-mediei, mecanisme de finanțare corupte și politici editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Jurnaliștii și reprezentanții societății civile au afirmat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice și dosarele academice ale oficialilor publici. Reporterii și ONG-urile au trebuit adesea să dea în judecată ministere, agenții sau entități locale controlate de stat pentru a accesa informații publice. Unii jurnaliști din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le investigau sau de către persoanele delegate de acestea.
Libertatea de exprimare
Violență și hărțuire: În ianuarie 2022, zeci de jurnaliști și organizații non-guvernamentale au acuzat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de abuzuri și măsuri disproporționate împotriva reporterului Alin Cristea de la publicația online DeBraila.ro. Pe 6 ianuarie, DIICOT a pus sub investigație penală atât pe Cristea, cât și pe DeBraila.ro, a percheziționat redacția și locuința jurnalistului și a confiscat dispozitivele sale de comunicare pentru presupusa „distribuire de materiale pornografice cu minori”. Investigația a fost, se pare, legată de reportajul lui Cristea din decembrie 2021 despre abuzul asupra copiilor, care includea un videoclip estompat în care un adult lovea și umilea un minor. Reporterul a declarat că articolul său nu încălca nicio lege sau regulă existentă pentru protecția minorilor și că a notificat poliția cu opt zile înainte de difuzarea videoclipului, așa cum prevede legea. Cristea a relatat anterior că un procuror DIICOT l-a presat să nu publice articole critice la adresa șefului Poliției Județene Brăila. Pe 29 noiembrie 2022, într-o decizie definitivă, Tribunalul Brăila a respins acuzațiile DIICOT ca fiind nefondate și a stabilit că reporterul și publicația nu au încălcat legea.
Cazul Emilia Șercan
Jurnalista de investigație Emilia Șercan a raportat că a fost supusă amenințărilor și hărțuirii după publicarea unui articol în care acuza Prim-ministrul Nicolae Ciucă de plagiat în teza sa de doctorat. În luna februarie 2022, a primit numeroase amenințări și fotografiile personale au fost publicate pe mai multe site-uri, inclusiv pe site-uri pornografice. Pe 17 februarie, a depus o plângere la poliție privind fotografiile divulgate și a afirmat că era hărțuită ca represalii. Pe 18 februarie, dovezile pe care le-a furnizat poliției au fost postate online și repostate pe zeci de site-uri. Până la sfârșitul anului, Șercan a depus 10 plângeri, inclusiv împotriva Ministrului de Interne Lucian Bode, despre amenințări, dovezile scurgerilor și campania de denigrare împotriva ei. Până la sfârșitul anului, procurorii nu au informat-o pe reporter despre vreun progres în cazul său, în ciuda recunoașterii publice pe 12 iulie de către fostul deputat PSD, Cristian Rizea, fugit din țară, că a postat fotografiile online. O analiză a datelor publicate pe 11 iulie de fundația suedeză de media Qurium susținea că Rizea a răspândit campania compromițătoare împotriva Șercan cu ajutorul unor publicații controlate de oamenii de afaceri Maricel Păcuraru și Sorin Cosmin Păcuraru. Pe 14 aprilie, organizațiile internaționale și locale de monitorizare a libertății presei, inclusiv Reporters Without Borders și Committee to Protect Journalists, au transmis o scrisoare comună cerând autorităților să investigheze amenințările și hărțuirea.
Într-un alt caz, la 22 iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o hotărâre definitivă împotriva lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție și a adjunctului său, Mihail Marcoci, pentru instigare la șantaj și amenințări cu moartea împotriva Emiliei Șercan, ca răspuns la mai multe articole, inclusiv unul din 2019 despre Iacob, în care Sercan a publicat informații despre corupția de la nivel înalt în Academia de Poliție și eliberarea de titluri de doctorat false. Iacob și Marcoci au fost condamnați la 120 de zile de muncă în folosul comunității și obligați să o despăgubească pe victimă cu suma de 80.000 de lei.
Cazul Cristian Pantazi – redactorul-șef G4Media.ro
Pe 17 martie, căpitanul Gabriel Cristian Alexandru de la Universitatea Națională de Apărare ar fi sunat și amenințat-o pe soția redactorului-șef de la G4Media.ro, Cristian Pantazi, pentru a-l presa să nu publice un articol despre un lector al Universității de Apărare care răspândește teorii ale conspirației și propagandă împotriva Ucrainei și a președintelui său. În timpul presupusei conversații telefonice cu soția lui Pantazi, Alexandru ar fi făcut referire la o știre despre o persoană din Rusia care avea opinii anti-Putin și care a fost ulterior găsită moartă într-o valiză. Pe 23 iunie, Universitatea de Apărare a confirmat că s-a deschis o anchetă în acest caz. Nu au fost disponibile alte actualizări până la sfârșitul anului.
Cenzura sau restricțiile de conținut pentru membrii presei
Potrivit Radio Europa Liberă, în primele șapte luni ale anului, cele două principale partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) în contracte cu anumite publicații media care promovau în principal conținut proguvernamental și evitau subiecte de interes public care ar fi putut jena guvernul. În majoritatea cazurilor, materialele jurnalistice nu menționau că reprezentau publicitate politică. Mass-media independentă a relatat că astfel de practici au fost folosite în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pe cheltuieli media nedivulgate în întregul an 2021. Reporterii independenți și ONG-urile media susțin că finanțarea a condus la cenzură guvernamentală și autocenzură și a avut efectul de a înăbuși critica mass-media, dezinformând publicul și afectând grav piața media prin concurență neloială.
Cazul Cristian Tudor Popescu
În iunie, postul privat de televiziune Digi24 l-a concediat pe popularul analist Cristian Tudor Popescu, după ce acesta a criticat politicienii aflați la putere în legătură cu proiectele de legi privind securitatea națională dezvăluite. Popescu susținea că legile propuse ar fi putut conferi Serviciului Român de Informații puteri echivalente cu cele ale serviciilor de informații din perioada comunistă. De asemenea, el a criticat postul de televiziune pentru promovarea, presupusă, a unor înregistrări false despre războiul Rusiei în Ucraina.