Premierul Marcel Ciolacu a transmis luni, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că Dragoș Sprînceană nu este un emisar oficial al său și că declarațiile făcute de acesta „nu implică o poziție a statului român”.
Reacția vine în urma unei apariții a lui Sprînceană la postul de televiziune Digi24, unde acesta a afirmat că administrația Trump ar trebui să „ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța”, întrucât România are în prezent un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”.
În postarea sa, Ciolacu a precizat că părerile exprimate în spațiul public de cetățeni fără o calitate oficială sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a României. Acesta a subliniat că mesajele statului român sunt comunicate doar prin canale instituționale, în colaborare cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe, iar prioritățile politicii externe rămân neschimbate.
Premierul a recunoscut anterior că a discutat telefonic cu Dragoș Sprînceană și că a existat o comunicare legată de evenimentele la care acesta urma să participe în Statele Unite, dar a punctat că nu i-a fost oferit niciun mandat oficial. Ciolacu a explicat că trimișii oficiali ai statului român sunt numiți prin decret prezidențial sau hotărâre de Guvern, ceea ce nu este cazul lui Sprînceană.
În aceeași intervenție, Dragoș Sprînceană a lansat și alte afirmații controversate, inclusiv că președintele francez Emmanuel Macron ar dori prelungirea războiului din Ucraina. Acesta a declarat că, în opinia sa, Statele Unite ar trebui să aștepte instalarea unei noi administrații în România pentru reluarea relațiilor bilaterale și a susținut că a transmis acest mesaj atât autorităților americane, cât și premierului român.
Ciolacu a mai spus că a vorbit cu mai mulți români din diaspora, inclusiv oameni de afaceri, medici și specialiști IT, care ar putea contribui la promovarea intereselor României prin relațiile pe care le au în SUA și Europa. A reiterat că acțiunile sale urmăresc o deschidere mai mare a țării în relațiile externe, folosind potențialul diasporei, similar modelului aplicat de Polonia.
