Baza arheologică de la Oraşul de Floci îşi va deschide porţile

Situl arheologic prioritar „Oraşul de Floci”, atestat documentar în anul 1431, în timpul domniei voievodului Dan al II-lea, din comuna Giurgeni, va deveni, curând, o Bază pentru cercetători, aici urmând să fie inaugurată, la sfârşitul lunii octombrie, o clădire compusă din garsoniere, spaţii de expunere, dar şi pentru desfăşurarea unor lecţii de istorie.
„(…) Cu siguranţă, acest sit se va dezvolta şi va acoperi obiectivul, acela de a lăsa amintire generaţiilor viitoare că în Bărăgan a existat viaţă urbană în evul mediu, că aici a existat civilizaţie la nivelul la care a existat, iar faptul că râul Ialomiţa nu se mai varsă prin şapte braţe în Dunăre, ceea ce la vremea respectivă constituia un mijloc de apărare excelent al oraşului, ci printr-un singur braţ, este un accident istoric. Ceea ce interesează actualitatea, este punerea în valoare şi din punct de vedere ştiinţific dar şi din punct de vedere al dezvoltării socio-umane durabile a zonei”, a declarat Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Autorităţile locale şi judeţene speră ca, odată cu punerea în valoare a acestui obiectiv istoric, în zonă să fie dezvoltat turismul, fapt care se va reflecta în starea economică a judeţului.
Primarul comunei Giurgeni, Dinu Valere, este de părere că în zona Giurgeni se poate practica mai multe tipuri de turism, de la cel istoric până la cel ecologic sau rural, existând aici adevărate comori, nevalorificate încă.
„Posibilii investitori vor avea ce să facă aici, prin practicarea unui turism istoric, îmbinat cu turismul ecologic- şi mă gândesc la Balta Mică a Brăilei-, dar şi cu turismul rural sau tip Deltă, pe Dunăre, de la Giurgeni până în Deltă. De asemenea, pe acest sit se află un puţ forat la o adâncime de 400 de metri, care conţine apă termală, ceea ce ar putea fi pusă în valoare de orice investitor interesat”, susţine Dinu Valere.
„Oraşul de Floci” apare în documente la 1431, atunci când voievodul Dan al II-lea, fiul lui Mircea cel Bătrân, a dat libertate, printr-un act, negustorilor din Braşov să desfăşoare activităţi de comerţ în Ţara Românească în drumul lor spre Marea Neagră, fără a fi vămuiţi.
Astfel că aici s-au dezvoltat diverse activităţi economice, printre care negoţul cu oi şi lână, de aici şi denumirea oraşului.
Războaiele ruso-turce (1769 – 1774) au dus la dispariţia oraşului, locuitorii stabilindu-se în alte localităţi.
Pe aici au trecut Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, probabil Constantin Brâncoveanu, fiecare lăsând „amprente”. Există documente care atestă faptul că şi mama lui Mihai Viteazul, Teodora, a practicat negoţul în acest oraş.
Oraşul este atipic faţă de celelalte oraşe medievale din Ţara Românească, prin faptul că nu are ziduri de incintă, de cetate. Însă, s-a dezvoltat pe nouă grinduri, pe nouă coline, printre acestea trecând apa Ialomiţei, legătura de pe un grind pe altul făcându-se prin podeţe.
Până în prezent, pe trei dintre cele nouă grinduri au fost descoperite trei biserici, istoricii vorbind şi de a patra.
Florin Vlad, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa, susţine că „Biserica nr. 1, declarată monument, este ortodoxă, la intrarea în Pronaos descoperindu-se piatra de temelie a ctitorului acestui edificiu, diverse monede, obiecte de podoabă, care au completat inventarul obiectelor găsite aici”.
Construcţiile din acest sit au fost descoperite cu aproximativ 30 de ani în urmă, cercetate de arheologi, acoperite, deoarece la vremea respectivă nu existau programe de conservare, de reabilitare şi de punere în valoare.
Situl arheologic este înscris pe lista celor 12 situri arheologice naţionale prioritare ale Ministerului Culturii şi printre cele 40-45 de monumente istorice din Europa.
În cadrul unei prime expoziţii, ce va fi deschisă pe 29 octombrie, chiar la Baza arheologică, vor fi prezentate toate obiectele găsite până acum de arheologi, o hartă din 1791 realizată de austrieci, care pune în evidenţă cartierele acestui oraş, dar şi multe alte vestigii ale acelei perioade.