Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a trimis în judecată o avocată din Capitală, acuzată că timp de aproape un deceniu a gestionat, sub aparența legală a unui salon de masaj erotic, o activitate ce ar fi inclus prostituție mascată. Dosarul a fost înaintat instanței cu inculpații în stare de libertate – femeia, partenerul ei de viață (presupus administrator al firmei) și societatea comercială implicată.
Măsuri neobișnuite de „control al moralei”: testări la detectorul de minciuni
Potrivit surselor judiciare, salonul funcționa în apropierea unei secții de poliție din Sectorul 4. Avocata, cu statut de apărător din oficiu în Baroul București, ar fi avut un rol activ în gestionarea administrativă a afacerii, în relația cu angajatele și în monitorizarea strictă a comportamentului acestora. Astfel, lunar, femeia le-ar fi supus pe maseuze unui test la detectorul de minciuni, pentru a verifica dacă acestea „au întreținut raporturi sexuale cu clienții”. Dacă aparatul indica minciună sau o simulare a răspunsului, angajata era concediată imediat.
În fața anchetatorilor, inculpata ar fi invocat tocmai aceste testări ca dovadă că nu s-ar fi desfășurat activități sexuale contra cost în salonul pe care îl administra.
Clientela interogată – detalii „dincolo de perdea”
Ancheta penală a inclus audierea mai multor martori, inclusiv bărbați care ar fi contactat salonul telefonic pentru informații despre serviciile oferite. Unii dintre aceștia au relatat cu lux de amănunte ce se întâmpla „dincolo de perdea”, deși au susținut că nu au apelat, în cele din urmă, la serviciile salonului în cauză, ci la altele, cu oferte similare.
Procurorii, în dezacord: dublă cerere de respingere a arestării
Solicitarea inițială de arestare preventivă a inculpaților a fost respinsă de instanță, la propunerea chiar a procurorului de ședință, care a considerat măsura neproporțională în raport cu faptele. Ulterior, procurorul care instrumentase dosarul a făcut contestație, însă și aceasta a fost respinsă de un alt coleg din Ministerul Public, la Înalta Curte.
Activitate „fiscalizată” – între masaj erotic și granițele legii
Un alt aspect remarcat de anchetatori este faptul că salonul emitea în mod constant facturi și bonuri fiscale pentru serviciile oferite. Acest detaliu, coroborat cu activitatea aparent „regulamentară”, complică granița juridică dintre masajul erotic și infracțiunea de proxenetism.
„Chintesența juridică a dosarului constă în diferențierea dintre noțiunea de «act sexual» și cea de «act de natură sexuală». Doar primul, prestat contra cost, intră sub incidența legii penale”, au explicat surse judiciare.
În rechizitoriul Parchetului, se arată că între februarie 2014 și septembrie 2023, cei doi administratori ar fi determinat și înlesnit practicarea prostituției în cadrul firmei sub masca activității comerciale declarate – servicii de masaj erotic. Procurorii susțin că inculpații ar fi obținut beneficii patrimoniale directe de pe urma acestor activități.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel București. Ancheta a fost desfășurată cu sprijinul Poliției Capitalei – Secția 4 și al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.
