Rusia a declanșat un atac informațional asupra României încă de acum opt ani, utilizând campanii online pentru promovarea unor produse pseudo-științifice și a dezinformării, afirmă Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), într-un interviu pentru News.ro. Scopul acestor campanii nu era doar vânzarea de produse false, ci și identificarea unui segment de populație vulnerabil la manipulare, ce putea fi transformat ulterior într-un public conspiraționist, gata să respingă sursele oficiale de informație și să accepte narative periculoase.
De la pseudo-medicamente la radicalizare politică
Toma explică faptul că metodele folosite de Rusia au urmat un model strategic: inițial, au fost promovate produse miraculoase fără fundament științific, cum ar fi tratamente false pentru cancer sau terapii bazate pe argilă și aur monoatomic. Aceste reclame nu aveau doar scop comercial, ci și unul mai insidios – crearea unei baze de date cu persoane susceptibile la dezinformare.
„Exact cum un pescar nădește locul înainte să arunce undița, așa au fost atrași și fraierii în această capcană informațională,” explică Mircea Toma. Odată identificat acest public, el a devenit ținta unor campanii de dezinformare mai agresive, culminând cu exploatarea pandemiei de COVID-19 și ulterior, cu susținerea unor figuri politice populiste și conspiraționiste.
Pandemia – momentul-cheie pentru destabilizare
Criza sanitară globală a fost folosită ca oportunitate pentru amplificarea atacului informațional. Mesaje anti-mască, anti-vaccin și anti-restricții au fost intens promovate în mediul online și la televiziuni aliniate acestor interese. „Din primele momente ale pandemiei, masca a devenit inamicul public numărul unu, iar cei care au fost manipulați în etapa inițială au fost transformați în promotori ai acestor idei,” explică Toma.
Dezinformarea în politică: fenomenul Călin Georgescu
Un alt efect al acestui război informațional a fost apariția și popularizarea unor figuri politice extremiste, precum Călin Georgescu. Potrivit lui Mircea Toma, ascensiunea acestuia nu a fost un accident, ci rezultatul unei strategii bine puse la punct, care a exploatat frustrarea și lipsa de încredere a unei părți a populației în instituțiile statului.
„În ziua respingerii candidaturii lui Călin Georgescu, am văzut oameni plângând pe stradă, filmându-se pe TikTok, exact ca în 1953, la moartea lui Stalin,” spune Toma, subliniind impactul emoțional al manipulării.
CNA ripostează: sancțiuni și monitorizare online
În fața acestui fenomen, CNA a început să ia măsuri mai dure, aplicând amenzi de 100.000 – 200.000 de lei pentru posturile care promovează astfel de mesaje. O noutate importantă este extinderea activității CNA și în mediul online, prin colaborări cu platforme precum TikTok și Meta, permițând eliminarea rapidă a conținutului care încalcă legislația.
Mircea Toma avertizează că aceste campanii de dezinformare nu vor dispărea ușor și că este nevoie de o implicare constantă din partea autorităților și a societății civile pentru a combate efectele lor nocive.
Concluzie: Un pericol real pentru democrație
Operațiunile de manipulare desfășurate de Rusia au avut un impact major asupra societății românești, slăbind încrederea în sursele oficiale și radicalizând segmente ale populației. Războiul informațional este o amenințare la fel de serioasă ca și alte forme de atac, iar recunoașterea și combaterea acestuia sunt esențiale pentru protejarea democrației și a stabilității naționale.
