Festivalul Mamaia 2025: despre renașterea unui simbol al muzicii ușoare românești
Există momente când cultura reușește să readucă în atenția publicului ceea ce părea pierdut. Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia este un astfel de moment, un eveniment care nu doar că se reinventează, dar își reafirmă, cu forță și emoție, locul în istoria culturală a României.
Am fost prezent la conferința de presă organizată înaintea acestei ediții și pot spune că atmosfera a fost una cu totul aparte. Dincolo de declarațiile oficiale, am simțit emoția sinceră a artiștilor și hotărârea organizatorilor de a reda festivalului gloria de altădată. În 2025, Mamaia nu mai este doar o destinație turistică estivală. Devine, pentru al treilea an consecutiv, scena unei povești muzicale care a început în 1963 și care continuă să scrie istorie.
O tradiție care refuză să fie uitată
Mamaia înseamnă mai mult decât mare și soare. Înseamnă un Teatru de Vară legendar, înseamnă aplauze ce au lansat cariere, înseamnă emoții care au trecut dincolo de generații. Înființat în 1963, festivalul a fost gândit ca o replică românească la Sanremo. România își dorea o platformă națională pentru a valida compozitori, textieri și interpreți. Și a reușit.
Zeci de ani, Mamaia a fost locul unde muzica ușoară românească și-a găsit consacrarea. Cântece de Temistocle Popa, George Grigoriu, Edmond Deda sau Marius Țeicu au intrat în patrimoniul sentimental al românilor, fiind ascultate și astăzi.
După 1989, festivalul a trecut prin transformări, declinuri și, la un moment dat, o pauză lungă care părea definitivă. Totuși, în 2023, odată cu ediția aniversară de 60 de ani, Mamaia a revenit pe harta culturală. În 2024, concursul propriu-zis a fost reluat, iar în 2025 asistăm la consolidarea festivalului.
Declarațiile oficiale: o pledoarie pentru cultură
În conferința de presă, Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, a subliniat importanța evenimentului:
„Acest festival nu este doar pentru Constanța, nu este doar pentru dobrogeni. Este pentru România. După Ziua Națională și după Ziua Marinei, putem spune că Festivalul Mamaia este cel mai important eveniment cultural al verii. Avem datoria să investim în cultură, pentru că ea este cea care ne unește.”
Mitroi a vorbit și despre reabilitarea Teatrului de Vară Mamaia și a Teatrului Soveja, două repere esențiale. „Sper ca la anul să putem organiza festivalul chiar în Teatrul de Vară. Lucrările sunt în desfășurare și sunt convins că publicul și artiștii își vor regăsi casa acolo”, a adăugat el.
Această promisiune ridică speranțe, pentru că Mamaia înseamnă, înainte de toate, Teatrul de Vară – acel spațiu în aer liber unde generații întregi au cântat și au visat.
Fuego: întoarcerea acasă după trei decenii
Una dintre cele mai emoționante intervenții a fost cea a lui Paul Surugiu – Fuego. Pentru el, ediția din 2025 înseamnă revenirea pe scena festivalului după 32 de ani.
„Nu am mai cântat la Mamaia din 1993, când am debutat în medalionul maestrului George Grigoriu. Atunci, din cauza unei furtuni, transmisia s-a întrerupt și debutul meu nu a fost filmat. Astăzi, după trei decenii, mă întorc aici cu recitalul Sufletul meu de copil. Este un remember, un omagiu pentru marii compozitori români.”
Recitalul său nu este doar un spectacol, ci și o declarație de iubire pentru muzica ușoară românească. În plus, momentul are și o încărcătură personală: artistul își sărbătorește 49 de ani chiar pe scena festivalului.
„Este cel mai frumos cadou. Mama mea, care se află într-o clinică, mă urmărește la televizor. Pentru ea, emoția e și mai mare decât pentru mine”, a mărturisit el cu voce tremurată.
Fuego a mai transmis un mesaj esențial:
„Avem nevoie de muzică ușoară românească. Festivalul Mamaia a fost și trebuie să rămână locul unde se lansează generațiile viitoare de artiști.”
Aurelian Temișan:vocea experienței și a speranței
Prezent și el la conferință, Aurelian Temișan a adus aminte că Mamaia a fost și rămâne o rampă de lansare:
„Eu am debutat aici în 1989, câștigând Premiul Tinereții. Știu ce înseamnă emoția primei apariții. Astăzi, avem internet, YouTube, social media, toate pot fi o rampă de afirmare. Dar nimic nu înlocuiește emoția unei săli pline, a unei orchestre live, a aplauzelor primite pe o scenă de tradiție. Asta rămâne pentru totdeauna.”
În 2025, Temișan nu este doar interpret, ci și prezentator, alături de Anca Țurcașiu. El a transmis un mesaj direct tinerilor:
„Să prindă curaj și să vină. Mamaia este încă o rampă de lansare. Vă așteptăm nu doar ca spectatori, ci ca viitori colegi de scenă.”
Mamaia și Sanremo: o comparație inevitabilă
În discuții a apărut și ideea de a crea o punte culturală între Mamaia și Sanremo. Este o paralelă firească. Dacă în Italia, Sanremo a rămas un fenomen național și internațional, România are nevoie de un festival comparabil.
Mamaia poate deveni acest reper, dacă va reuși să păstreze echilibrul între tradiție și modernitate, între omagiul adus trecutului și deschiderea spre noile generații.
Muzica ușoară: patrimoniu și actualitate
O întrebare inevitabilă este: mai are muzica ușoară relevanță astăzi? Trăim într-o epocă dominată de manele, trap, hip-hop și streaming global. Și totuși, melodiile Angelei Similea, Mirabelei Dauer, Corinei Chiriac sau lui Gabriel Dorobanțu continuă să fie ascultate.
Muzica ușoară românească este un cod afectiv. Ea exprimă iubire, dor, melancolie, speranță. Este un limbaj emoțional care, chiar dacă pare demodat pentru unii, are puterea de a conecta generații.
Festivalul Mamaia are rolul de a transmite aceste valori mai departe.
Festivalul ca patrimoniu național
În cuvintele lui Fuego:
„Mamaia nu este doar un festival, este un bun de patrimoniu național.”
Este, poate, cea mai potrivită definiție. Mamaia nu aparține doar Constanței, ci întregii țări. Este o parte din identitatea culturală românească și trebuie tratată ca atare.
Viitorul festivalului
Ediția 2025 marchează o consolidare. Dacă 2023 a fost aniversarea, iar 2024 relansarea, acum urmează maturizarea. Următorul pas este revenirea festivalului la standardele de altădată: preselecții organizate din timp, o strategie clară de promovare, o deschidere către internațional.
Cu lucrările la Teatrul de Vară aproape finalizate și cu sprijinul autorităților, Mamaia are toate șansele să redevină „inima muzicii ușoare românești”.
Concluzie: mai mult decât un festival
Festivalul Mamaia 2025 nu este doar un eveniment estival. Este o declarație de identitate culturală. Este dovada că muzica ușoară românească nu a murit, că tradițiile pot fi reînviate și că emoția autentică are încă loc pe scena contemporană.
Mamaia rămâne un simbol. Un simbol care renaște. Și poate, la fel ca Sanremo, va deveni cândva nu doar un festival românesc, ci unul european.
Până atunci, ediția 2025 intră în istorie ca un pas decisiv spre consolidarea festivalului ca patrimoniu național.
Eveniment organizat de Centrul Cultural Județean ‘Teodor T. Burada cu sprijinul Consiliului Județean Constanța
