Educația financiară – o urgență socială ignorată prea mult timp
România contemporană trăiește paradoxul unei societăți tot mai digitalizate, dar extrem de vulnerabile financiar. Deși avem acces la informație, servicii bancare moderne, instrumente de economisire și investiții, mulți români nu știu cum să le folosească responsabil. Lipsa de educație financiară – înțeleasă nu doar ca absență a cunoștințelor, ci și ca incapacitate de a lua decizii informate – devine un risc sistemic. Studiul național realizat de BrandBerry cu sprijinul BCR, lansat în iunie 2025, conturează acest tablou cu o claritate brutală, oferind totodată motive de reflecție și speranță.
România face totuși progrese vizibile. Dacă în 2023, 3 din 4 români se declarau nepregătiți financiar, ediția din 2025 surprinde primele mișcări reale: românii vorbesc mai deschis despre bani, transformă planificarea într-o rutină și caută ghidaj profesionist înainte de decizii importante. Anxietatea financiară începe să cedeze locul dialogului, iar încrederea în sine crește odată cu înțelegerea mecanismelor financiare.
Despre studiu: o radiografie a unei Românii aflate în tranziție financiară
Ajuns la a doua ediție, studiul „Alfabetizarea financiară la adulți în România” a fost realizat de BrandBerry, cu susținerea BCR și coordonarea sociologului Romulus Oprică. Cercetarea s-a concentrat pe populația digitalizată din mediul urban, preponderent din clasa de mijloc activă profesional. Deși nereprezentativ pentru întreaga Românie, acest segment este responsabil pentru 75% din PIB-ul țării și oferă o imagine fidelă a motorului economic național.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.244 de respondenți conectați digital, cu o marjă de eroare de ±2,8%. Datele reflectă comportamentele și percepțiile populației urbane din România în anul 2025.
O primă constatare pozitivă: peste 70% dintre respondenți discută frecvent despre bani în familie – un subiect considerat anterior tabu. Totuși, doar 34% pot menține același stil de viață mai mult de o lună în lipsa unui venit constant. Iar 62,3% nu reușesc să răspundă corect nici măcar la jumătate din întrebările de bază dintr-un test standardizat de educație financiară.
Alfabetizarea financiară: un diagnostic dur, dar necesar
Cifrele arată clar: două treimi dintre respondenți – deși educați și digitalizați – nu pot trece un test de bază inspirat din standardele OECD și PISA. În zonele rurale sau în orașele mici, unde accesul la informație financiară este redus, nivelul real de alfabetizare este, cel mai probabil, și mai scăzut.
Nivelul de alfabetizare financiară este influențat direct de educație, venit, vârstă și mediu de rezidență. Tinerii sub 29 de ani au cele mai slabe rezultate, reflectând lipsa de experiență și carențele sistemului educațional. În același timp, persoanele din localități mici sunt mai expuse riscurilor, având un contact redus cu instrumente și informații financiare. Inegalitatea nu este doar de venit, ci și de „capital financiar cognitiv”.
Educația financiară nu este doar despre bani, ci și despre emoții
Una dintre cele mai valoroase dimensiuni ale studiului este abordarea psihologică integrată, prin contribuția psihoterapeutului Matei Stănculescu. Acesta subliniază legătura profundă dintre bani și emoții: frică, anxietate, rușine sau traume moștenite. Deciziile financiare sunt rareori pur raționale.
Zicale precum „banii sunt ochiul dracului” sau „ban la ban și păduche la păduche” modelează, inconștient, comportamente disfuncționale. Astfel, blocajele emoționale ajung să dicteze relația noastră cu economisirea, investițiile sau independența financiară.
Inițiativele BCR, precum programul național LifeLab sau activitățile din Destiny Park – unde copiii între 3 și 14 ani învață prin joacă despre buget, cheltuieli și valoarea muncii – arată că alfabetizarea financiară trebuie să înceapă din copilărie. Acolo se formează nu doar obiceiuri sănătoase, ci și încrederea în sine, fundamentul unui adult responsabil financiar.
Copiii de azi – adulții de mâine: cum formăm obiceiuri sănătoase?
Studiul acordă o atenție specială tinerilor. Peste 250.000 de copii au participat deja la proiectele Școala de Bani, iar adolescenții manifestă interes tot mai mare pentru antreprenoriat, planificare financiară și dezvoltare personală.
Printre temele preferate: cum să aibă încredere în sine, cum să evite epuizarea psihică, cum să devină independenți financiar și cum să-și găsească drumul în viață. O generație mai conștientă are nevoie de modele reale și de educație aplicată.
Educația financiară predată prin joc, dialog și exemple concrete, nu doar teorie, devine un instrument esențial pentru prevenirea viitoarelor crize personale. Un copil care învață că orice sumă poate fi economisită responsabil are șanse mai mari să devină un adult echilibrat financiar și emoțional.
Impactul educației financiare: mai puține fraude, mai multă planificare
Doar 15% dintre români au urmat un curs formal de educație financiară, dar în rândul acestora, riscul de a cădea pradă fraudelor financiare este la jumătate – 16,8% față de 30,2%. Mai mult, două treimi dintre ei își schimbă deja comportamentul: bugetează mai atent, economisesc constant și își constituie fonduri de urgență.
Ei nu sunt doar mai informați – sunt și mai încrezători în viitor. Iar această schimbare trebuie accelerată în școli, comunități și familie.
Românii și băncile: o relație fragilă, dar în curs de reconstrucție
Încrederea în băncile comerciale a crescut la 55,3%, iar percepția negativă – că sunt „riscante” – a scăzut la doar 4%. Este un progres notabil față de perioada pandemică, marcată de anxietate și neîncredere.
Cu toate acestea, 41% dintre români încă preferă interacțiunea umană pentru decizii financiare importante, fapt ce subliniază nevoia unui model bancar hibrid – digital și personal. Doar 12,3% dețin acțiuni, iar 8,9% dețin criptomonede. Lipsa capitalului, dar și a cunoștințelor aplicate, îi ține departe pe mulți români de oportunitățile de investiție.
De ce educația financiară începe cu Destiny Park?
Destiny Park este un „oraș magic” dedicat copiilor între 3 și 14 ani, construit pe principiul edutainment-ului: cei mici preiau roluri de adulți, muncesc simbolic, câștigă „Magic Bani” și îi gestionează responsabil. Prima lor oprire este Agenția BCR din parc, unde învață să transforme un cec în monedă locală și să ia decizii financiare prin joc.
Prin această inițiativă, BCR subliniază că alfabetizarea financiară nu începe la maturitate, ci din copilărie – acolo unde se pun bazele încrederii în sine și în bani.
Perspective pentru viitor: cum transformăm alfabetizarea financiară într-un bun comun
Studiul BrandBerry & BCR este mai mult decât o radiografie: este un apel la acțiune. Ne arată unde suntem și unde am putea ajunge. Iar schimbarea începe cu:
- Introducerea educației financiare în trunchiul comun școlar
- Parteneriate reale între bănci, ONG-uri și ministere
- Platforme digitale prietenoase și accesibile
- Promovarea modelelor pozitive din comunități
- Recunoașterea faptului că educația financiară salvează bani și vieți
Concluzie: alfabetizarea financiară înseamnă încredere în viitor
A avea bani nu înseamnă neapărat a fi liber. Dar a ști cum să-ți gestionezi banii este un pas crucial spre libertate. Așa cum afirmă și Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR la BCR:
„Când înțelegi mecanismele banilor – de la bugetare la investiții, de la fonduri de urgență la pensie – capeți nu doar control, ci și încrederea că poți construi pentru tine și familia ta.”
România are nevoie de încredere în sine. De oameni care știu să-și administreze resursele, să vorbească deschis despre bani și să construiască viitorul cu capul limpede, nu cu frică.
Pentru toate acestea, educația financiară nu mai poate fi un moft. Este, fără echivoc, o necesitate socială fundamentală.
