30 de ani de la Mineriada din 13 Iunie 1990

30 de ani de la Mineriada din 13 Iunie 1990

Astăzi se împlinesc 30 de ani de la cel mai sângeros eveniment din România post-decembristă. Eveniment care a marcat profund evoluția României în deceniile ce au urmat. În Iunie 1990 a fost probabil ultima mare încercare a tinerilor frumoși și liberi de a scăpa de comuniștii și securiștii care acaparaseră din nou toate funcțiile din stat. Daca revolta de atunci ar fi avut succes, probabil ca România ar fi fost într-o poziție mult mai buna azi, iar milioanele de romani din Diaspora ar fi muncit in tara, alături de familiile lor.

Speriat de amploarea protestelor, bolșevicul Ion Iliescu cheamă minerii în București și le asigura tot sprijinul, prin intermediul Armatei, SRI și ale celorlalte instituții implicate. Practic, în data de 13 Iunie 1990 a început cea mai mare vânătoare de oameni din lumea civilizata, după căderea Cortinei de Fier.

Aici se poate urmări un documentar despre evenimentele din acea perioada.

Numărul victimelor este controversat. Oficial, conform evidenței de la comisiile parlamentare de anchetă, numărul răniților este de 746 iar numărul morților este de șase: patru morți prin împușcare, un decedat în urma unui infarct și o persoană înjunghiată. Viorel Ene, președintele „Asociației Victimelor Mineriadelor”, a declarat că

„Există documente, mărturii ale medicilor, ale oamenilor de la cimitirele Domnești și Străulești. Cu toate că am afirmat tot timpul că cifra reală a morților este de peste 100, nimeni nu ne-a contrazis până în prezent și nu a existat nicio poziție oficială împotrivă”.

Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie 1990 cu “Noaptea de cristal” din Germania nazistă, cu acțiunile echipelor de “cămăși negre” ale lui Mussolini, în Italia, și cu forțele de pararepresiune ale poliției legionare din 1940, în România.

Mărturii:

Nu-mi mai aduc aminte decât că era întuneric, stăteam cu nasul în praf şi tremuram. Toate simţurile erau anesteziate. Trăiam doar pentru că auzeam. Auzeam strigătele minerilor, înjurăturile, ţipetele de durere ale celor bătuţi, o portavoce care cerea o salvare pentru Marian Munteanu. (Victoria Motoc)
Din gura de metrou a ieşit un tânăr care cred că se ducea la lucru. Era cinci dimineaţa. Au sărit pe el. Bâtele se ridicau şi coboarau. Minerii erau ca într-o grămadă de rugby. Când s-au retras, tânărul, desfigurat şi fără suflare, avea o cămaşă în întregime roşie de sânge. Mi-a venit să vomit. Unul dintre mineri a luat corpul fără vlagă al acelui bărbat şi l-a îndesat cu capul într-un coş de gunoi. (Victoria Motoc)
Iliescu, inculpat oficial
A fost nevoie de 27 de ani pentru ca Ion Iliescu, cel ce a confiscat Revoluția și a distrus viitorul României să fie inculpat oficial în Dosarul Mineriadei.
Procurorii militari au trimis Dosarul Mineriadei către ICCJ în iunie 2017, trimițându-i în judecată pe Ion Iliescu, fost președinte, pe Petre Roman, fost prim-ministru, pe Virgil Măgureanu, fost director SRI, și pe alte 14 persoane implicate.
În rechizitoriu, procurorii militari au prezentat probe conform cărora, inculpații au planificat și coordonat un atac împotriva populației civile în zilele 13-15 iunie 1990, ucigând prin împușcare patru oameni, rănind prin împușcare alți trei. Au vătămat integritatea fizică a 1269 de oameni și i-au privat nejustificat de libertate pe alți 1242.
Din păcate, în februarie 2020, Curtea Supremă a lua decizia de a retrimite la parchet a acestui dosar.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat aspecte de neregularitate a rechizitoriului din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția Parchetelor Militare, „sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale” pentru faptele presupus comise de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Mărgureanu și Mugurel Florescu” și sub aspectul ”nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracțiunii de crime împotriva umanității în varianta normativă a uciderii unor persoane (…), în ceea ce privește descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, la care se adaugă „aspectele de nelegalitate a urmăririi penale şi, implicit, de nelegalitate a administrării probelor” prin constatarea nulităţii a 10 acte de urmărire penală, ordonanțe și rezoluții.

De asemenea, judecătorul de Cameră Preliminară a dispus „excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale” și „restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare”.

În acest caz probabil că vor mai trece mulți ani până când vinovații pentru ororile din Iunie 1990 vor fi judecați și condamnați.

Leave a Reply

Your email address will not be published.