Duminica, 20 februarie a.c., la sala de festivitati a Primariei municipiului Oltenita a avut loc sarbatorirea a 155 de ani de la dezrobirea romilor. Cu aceasta ocazie au raspuns invitatiei presedintele filialei municipale Oltenita a Partidei Romilor Pro Europa, Petrescu Fanel, care, de altfel, a asigurat intregul sprijin in desfasurarea acestui eveniment, reprezentantii primariei Oltenita, Cercel Florian, comandantul jandarmilor, Marcu Ionel, Viorel Pironea, presedinte al PD-L Oltenita, Radu Maier, presedintele Partidei Romilor Calarasi, Marinescu Adrian, directorul Asistentei Sociale Oltenita.
Pentru inceput, asistenta a ascultat imnul romilor, prilej cu care intreaga multime s-a ridicat in picioare si a aplaudat la sfarsitul acestuia. Presedintele municipal al Partidei Romilor Oltenita, Petrescu Fanel, care a jucat si rol de prezentator al acestui eveniment, a dat cuvantul invitatilor prezenti. Primul care vorbit asistentei a fost viceprimarul municipiului Oltenita, Florian Cercel, care a tinut sa specifice ca municipalitatea olteniteana va fi aproape de problemele cu care se confrunta cetatenii de etnie roma.
”Nu am putut rezolva toate problemele cu care se confrunta cetatenii de etnie roma, dar imprena vom reusi! Aceasta manifestare nu are un caracter politic, dar, avand in vedere ca sarbatoriti o zi importanta, va urez La Multi Ani!”
Presedintele PD-L Oltenita, Viorel Pironea, a declarat ca dansului ii place comunitatea romilor, a lucrat cu cetateni romi, dar el le spune tot “tigani”. Acesta a mai adaugat ca are un respect deosebit fata de romi, au traditii, fiecare entitate trebuie sa-si pastreze traditiile, si “sa de-a Dumnezeu sa ne intalnim si anul viitor”.
Privind sub lupa istoriei, de-a lungul timpului etnia roma a avut foarte mult de suferit. Problema dezrobirii romilor s-a pus in data de 22 decembrie 1855, in Divanul Obstesc al Moldovei care adopta “legiuirea pentru desfiintarea sclaviei”, pe baza unui proiect de lege elaborat de Petre Mavrogheni si Mihail Kogalniceanu. Proprietarii ai caror robi erau eliberati prin aceasta lege erau despagubiti de catre stat sau beneficiau de o serie de inlesniri fiscale. In anul 1856, proprietarilor de tigani li se acorda o despagubire de zece galbeni pentru fiecare tigan, iar legea stabilea obligativitatea tuturor tiganilor de a avea locuinte statornice. Tiganii aflati la curtile boierilor erau statorniciti de administratia locala prin orase sau sate, tinandu-se cont si de punctul lor de vedere.
Robii eliberati nu au beneficiat in anii imediat urmatori si de masuri de improprietarire cu pamant, majoritatea ajungand sa se confrunte cu situatii materiale extrem de dificile, fiind obligati sa se intoarca benevol pe mosiile fostilor stapani. Autoritatile nu au reusit astfel sa realizeze, cum era prevazut, sedentarizarea si transformarea in agricultori a romilor. Acestia au continuat sa practice mestesugurile traditionale, fie integrandu-se in comunitatile satesti, fie practicand un mod de viata nomad.
Conform izvoarelor istorice, legiferarea dezrobirii tiganilor nu a condus la schimbarea fundamentala a statutului romilor in societate. Din punct de vedere cultural si social, tiganii au continuat sa fie considerati o subcultura, un grup social exclus. Mentalul colectiv fata de romi a constituit stereotipul negativ, care a condus la proliferarea manifestarilor rasiste, culminand cu holocaustul din perioada celui de-al doilea razboi mondial, prin deportarea romilor in Transnistria. Robii eliberati nu au beneficiat in anii imediat urmatori si de masuri de improprietarire cu pamant, majoritatea lor ajungand sa se confrunte cu o situatie materiala extrem de dificila. In realitate, chiar prevederile legilor de dezrobire nu au fost aplicate in totalitate. In deceniul sase al secolului trecut, mai ales in Tara Romaneasca, apar primele comunitati de romi ce se instaleaza la periferia oraselor.
Presedintele tineretului rom oltenitean, Petrescu Fanel, dupa prezentarea istoricului dezrobirii romilor, a predat diplome de excelenta pentru elevii olteniteni. Petrescu Fanel este fiul presedintelui filialei locale a Partidei Romilor Oltenita, un tanar care a demonstrat ca in ciuda etniei pe care o reprezinta a reputat succese la invatatura, fiind actualmente student in anul I la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti. Petrescu Fanel, presedintele organizatiei locale, a tinut le multumeasca celor prezenti, facandu-le un cadou specific rom, obiecte de uz casnic confectionate din lemn.
Dupa o mica pauza, a urmat un program cultural-artistic realizat de copiii de la scoala generala „Alexandru D. Ghica” din Oltenita, program realizat sub directa indrumare a profesoarei Cioace Vasilica si a instructoarei de dans Vasilica Stanciu.
Mihaela Ionita
