„Parc pentru Negoiesti”, initiativa a tineretului national liberal

Data:

La Negoiesti, un teren aflat in paragina va fi transformat in parc
La Negoiesti, un teren aflat in paragina va fi transformat in parc

Sambata, 6 noiembrie, in satul Negoiesti, comuna Soldanu, judetul Calarasi, la initiativa viceprimarului Bucur Ion, vicepresedinte al Organizatiei Judetene Tineretul National Liberal Calarasi, a fost lansata actiunea „Parc pentru Negoiesti!“.

Pe un teren aflat altadata in paragina, reprezentatii TNL Soldanu, carora li s-au alaturat si o buna parte din sateni, au plantat mai multi copaci si arbusti dupa ce, in prealabil, suprafata a fost ecologizata si arata. La actiune au participat si membrii Biroului Permanent Judetean al Tineretului National Liberal, precum si colegii lor din TNL Oltenita.

„A fost o actiune pe care consatenii mei din Negoiesti o asteptau de mult. In conditiile lipsurilor bugetare acute, amenajarea acestui parc, aflata acum intr-o prima faza, este o initiativa personala ce a primit sprijinul mai multor oameni de buna credinta“, a precizat viceprimarul Bucur Ion.

Actiunea este integrata intr-un proiect national al tinerilor liberali, sustinut de PNL si intitulat „2012 pentru 2012“, prin care se urmareste promovarea la nivel national a 2.012 tineri liberali ca potentiali candidati la viitoarele alegeri locale, pentru posturile de primari, consilieri judeteni si locali. Dintre acestia, 50 de tineri vor fi din judetul Calarasi, urmand ca fiecare dintre ei sa realizeze campanii proprii de comunicare cu alegatorii.

Satul Negoiesti, un sat bogat in istorie

Din documentarile realizate de-a lungul timpului despre istoria satelor din judetul Calarasi, cea mai importanta si, totodata, cea mai enigmatica ni s-a parut a fi cea a satului Negoiesti. Am strabatut de multe ori drumul dintre Oltenita si Bucuresti. Dar, de fiecare data, atrageau atentia ruinele bisericii – sau manastirii – (nici acum nu se cunoaste adevaratul hram al cladirii) sau ale conacului impresionant care, se pare, i-a apartinut domnitorului Matei Basarab.

Asupra atestarii documentare, dar si a evolutiei localitatii Negoiesti, s-au pastrat numeroase documente. Majoritatea dateaza din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea de cand exista peste 170 de hrisoave, acte de danie, hotarnicii, foi de zestre, o parte fiind emise la „Conacul de la Negoiesti“ in timpul lui Matei Basarab. Acesta a avut aici, timp de aproape un deceniu, o resedinta domneasca temporara. Primul hrisov care pomeneste numele satului Negoiesti dateaza din anul 1526. La 1 iunie, domnul Tarii Romanesti, Radu de la Afumati, confirma vistierului Neagoesi rudelor sale, mai multe sate si salase de tigani, in urma unor judecati, scutindu-i de obligatiile domnesti (…).

Din prima jumatate a secolului urmator, hrisoavele care vorbesc despre localitatea Negoiesti devin tot mai numeroase. Ele amintesc, pe de o parte, numele detinatorilor de mosii din zona, hotarniciile la care au fost partasi, cat si numele scriitorilor de la curte. Dintre hrisoavele pastrate pentru acest interval, mentionam pe cele din anul 1624, cand domnitorul Alexandru Mihnea confirma armasului Goga partea de mosie ce apartinuse vatafului Micu, aflata dincolo de raul Arges si care se intindea pana in hotarul Radovanilor, cat si hrisovul din 1637, cand Matei Basarab confirma postelnicului Radu unele terenuri cumparate de la socrul sau, de la Neagu din Negoiesti, cu 30 de ani mai inainte, lucru confirmat de batranii satului.

In anul 1620, negustorul Coman din Negoiesti intarea un hrisov emis de Gavrila Movila care confirma lui Constantin si fiilor sai un vad de moara pe apa Teleajenului, iar in 1625 logofatul Simca iscalea ca martor actul prin care Alexandru Ilias confirma o mosie din satul Craseni daruita slugerului Stanciu. Din perioada 1634 – 1652, martorii Gheorghe, postelnicul Nastea, vistierul Oprea, aga Constantin si preotul Gheorghe participau deseori la confirmarea altor hotarnicii, scriau acte domnesti si luau parte la sfatul domnesc cand aveau loc unele judecati. Toate acestea confirma faptul ca erau considerati semeni de incredere ai lui Matei Basarab (…). Din cele prezentate mai sus rezulta ca in timpul lui Radu Serban, marele boier Stanciu, detinator a mai multe mosii, a inceput constructia in Negoiesti a unei biserici care, din cauza evenimentelor, nu a putut fi terminata.

Cercetarea altor documente ale timpului duce la concluzia ca slugerul Stanciu a fost mazilit din rangul sau boieresc deoarece in timpul domniei lui Matei Basarab toate mosiile si bunurile detinute de acesta au intrat in posesia altor boieri, multe din aceste acte fiind confirmate de insusi Matei Basarab. Dupa cum am aratat, in timpul acestuia, conacul de la Negoiesti a functionat ca o veritabila capitala a Tarii Romanesti, din moment ce aici erau emise acte domnesti, se intrunea periodic sfatul tarii si s-au purtat o serie de intrevederi cu calatorii si ambasadorii aflati in trecere sau la post in Muntenia. Probabil ca domnul era atras aici, mai ales vara, de mica distanta ce despartea localitatea de capitala tarii si de Turtucaia, de helesteul cu peste si de sfoara de padure unde putea practica vanatoarea (…).

De la sfarsitul secolului al XVII-lea pana in 1831, satul Negoiesti a fost in mai multe randuri distrus de turci. In anul 1690, o ceata otomana, dupa ce a jefuit localitatile invecinate, a pradat intreg satul, luand in robie pe locuitori, iar in 1702 alte grupuri razlete au distrus toate casele ce se mai aflau in picioare. Dupa anul 1760, pana in 1860, vatra satului Negoiesti a cunoscut deseori ocupatia straina. Trupele austriece, rusesti, turcesti si tatarasti ce au trecut pe aici au afectat bunul mers al activitatii si starea materiala a locuitorilor. Acestia au fost nevoiti sa-si gaseasca refugiul in alte parti ale tarii. Distrugeri pustiitoare au provocat trupele de ocupatie austriece in intervalul 1768 – 1802, iar din perioada 1806 – 1812 rusii – ce au purtat mai multe lupte cu turcii in zona Oltenitei – au adus dupa ei boli, obligatii si prestatii in plus pentru locuitori, lucru ce a dus si la o scadere simtitoare a numarului populatiei.

Marga Culea

Share articol:

De același autor:

Disclaimer

„Grupul de Presa Semnal nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Aceste fonduri sunt de fapt ajutoare de stat mascate, cu ajutorul cărora Guvernul "cumpără" presa. Consider ca astfel de "ajutoare" distorsionează piața de media fiind o practică inacceptabila într-o societate democratică. In plus, reafirm faptul că Grupul de Presa Semnal nu are contracte cu partidele politice în afara campaniilor electorale. Campanie care, bineînțeles, va fi marcată corespunzător."
Alin Radu, Director general Grupul de Presa Semnal

Citește și:
SEMNAL

În comuna Poboru a izbucnit un incendiu de vegetație uscată ce a afectat aproximativ 30 de hectare

În comuna Poboru, aproximativ 30 de hectare de vegetație...

Sunt peste 1.000 de urşi în Argeş

Moartea violentă a tinerei atacate de un urs în...